Economia românească îndeplineşte cumulativ criteriile de la Maastricht, necesare pentru adoptarea euro, fără întrerupere începând din iulie 2015, a declarat, vineri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la sesiunea ştiinţifică "România în Uniunea Europeană", desfăşurată la Academia Română.
"În ceea ce priveşte stadiul şi perspectivele convergenţei economiei româneşti, merită amintit că acesta îndeplineşte cumulativ criteriile de la Maastricht fără întrerupere începând din iulie 2015. Cam atunci când ne propusesem să intrăm în zona euro. Este o performanţă notabilă, obţinută prin eforturi susţinute pe parcursul multor ani. Este foarte important, însă, ca politicile economice promovate în continuare de autorităţile române să asigure satisfacerea pe mai departe a acestor criterii. Faptul că acum stăm bine, cum se spune, din perspectiva acestor criterii nominale nu garantează mai deloc că vom sta la fel de bine şi peste un an sau doi dacă nu aplicăm în mod consecvent politicile adecvate", a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Referitor la problematica intrării în zona euro, Isărescu susţine că ideea nu este de abandonare a acestui proiect şi a acestui obiectiv, ci de tratare a sa într-o manieră mai prudentă, mai cuprinzătoare şi responsabilă.
Conform sursei citate, subiectul este de interes nu doar pentru că au trecut 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, ci şi pentru că aceasta traversează o perioadă de frământări şi transformări majore.
Ne puteți urmări și pe Google News
Acesta a afirmat că este nevoie de sustenabilitate, precizând că nu contează doar cât de repede creşte o economie, ci şi cum creşte.
"Forţarea şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive, iar a crede că se poate realiza convergenţa prin arderea etapelor este o iluzie ce se poate dovedi periculoasă", a menţionat Isărescu.
Guvernatorul a făcut referire la faptul că potenţialul economiei româneşti este afectat de trenarea redresării investiţiilor publice şi a derulării reformelor structurale. În opinia acestuia, ar trebui să se acţioneze cu prioritate pentru remedierea problemelor care împiedică progrese rapide în aceste domenii.
"Din lunga listă a acestor reforme, aş face o menţiune specială pentru cele care vizează piaţa muncii, ale cărei deficienţe structurale - şi anume capacitatea scăzută de a reţine vârfurile, neconcordanţa între pregătirea forţei de muncă şi cerinţele angajatorilor, mobilitatea internă încă scăzută - reprezintă constrângeri din ce în ce mai pronunţate la adresa potenţialului de dezvoltare", a explicat Isărescu.
Şeful BNR a făcut referire la o evaluare a Fondului Monetar Internaţional cu privire la ritmul de creştere a Produsului Intern Brut potenţial care poate fi majorat la 4,5% dacă se maximizează absorbţia fondurilor europene.
Potrivit guvernatorului, adoptarea monedei unice fără a fi atins în prealabil un nivel ridicat de convergenţă a venitului pe cap de locuitor este contraproductiv pentru că un decalaj prea mare din punct de vedere al convergenţei reale prezintă multe riscuri, inclusiv riscul complicării gestionării ciclurilor economice în absenţa unei politici monetare independente.
"După un deceniu de la aderarea României la Uniunea Europeană nu cred că poate fi contestat că bilanţul nostru este unul pozitiv, chiar dacă parcursul economiei româneşti şi al societăţii româneşti nu a fost atât de lin pe cât ne-am fi dorit în urmă cu 10 ani. La fel ca în cazul altor state membre, Uniunea Europeană s-a dovedit a fi un grup al convergenţei, acţionând ca un catalizator pentru determinanţi importanţi ai creşterii economice, de la majorarea investiţiilor străine directe la accesarea fondurilor europene, cu condiţia sau în condiţia recunoaşterii şi respectării regulilor jocului", a afirmat Isărescu.
Isărescu susţine că este esenţial să conştientizăm cât de importantă este pentru noi, ca români şi europeni, consolidarea Uniunii.
Recomandările noastre
