Dezbaterea momentului rezidă în a decripta ce s-a întâmplat la Moscova în negocierea ultimei şanse pentru Ucraina, punctul de cotitură care stabileşte dacă va fi pace sau război, dacă escaladarea antrenează confruntarea Est contra Vest sau armele sunt puse în teacă, rastel sau cazărmi şi porturi.
Iar rezultatele anunţate public sunt diverse, în funcţie de înclinaţii şi wishful thinking, de comentator şi ţară implicată. Optimiştii susţin că Moscova a acceptat planul de pace care este „o aplicare a acordului de la Minsk”. Se bazează pe declaraţia purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, singurul care a comentat reuniunea. Pacea va trimfa, mai sunt ceva detalii de stabilit şi situaţia din Estul Ucrainei se rezolvă. Fără arme. Fără compromisuri, cu libera dispoziţie a Kievului asupra teritoriului său, controlul frontierei şi retragerea trupelor ruse de pe teren. Cum s-a stabilit la Minsk. Pesimiştii spun că reuniunea a fost un eşec. Putin nu a fost de acord decât cu menţinerea ofensivei separatiste şi modificarea liniei de contact care să reflecte actuala situaţie din teren, cu trupe de menţiere a păcii ruse sub egida ONU care să „separe părţile”, cu federalizare şi drept de veto al Donbasului pentru politica externă, securitate şi apărare a Ucrainei. Estimările se bazează pe aceleaşi declaraţii ale lui Puskov care susţine că “discuţiile vor continua”. Telefonic.
Idealiştii spun că valorile occidentale au învins. Că Occidentul a lăsat foarte clar şi ferm să se înţeleagă faptul că SUA nu vor fi de acord cu modificarea prin forţa armelor a frontierelor în Europa, în timp ce NATO ia în calcul apărarea militară, iar mai multe state din alianţă sunt pregătite de livrare de arme ori pe baze comerciale, precum Polonia, ori ca ajutor, precum SUA. Că Rusia a cedat, a „clipit prima”. Argumentul e declaraţia aceluiaşi Peskov potrivit căreia s-a convenit definitivarea unui „plan comun de aplicare a acordurilor de la Minsk” în contextul „integrităţii teritoriale a Ucrainei”.
Realiştii vorbesc despre faptul că am avut de a face cu un eşec occidental care nu a convins Moscova şi, chiar dacă s-ar concretiza într-un acord de pace, va dezavantaja Kievul. Pacea se obţine cu greu, prin cedări, pe seama Ucrainei, dar e departe. Eşecul e acoperit sub formule diplomatice, prezentate de purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, care vorbeşte despre „discuţii”, nu plan, despre faptul că „vor continua”(formulă diplomatică pentru a spune că nu s-a ajuns la acord), scopul nefiind pacea ci „redactarea”, nu a unui plan, ci doar a unui „potenţial” plan, care „ar ţine cont” de propunerile Ucrainei, nu le-ar reflecta pe deplin.
Ne puteți urmări și pe Google News
Toate laolaltă, abordări şi prezentări, trădează o altă formă de a spune că nimeni nu ştie nimic, totul e speculaţie bazată pe un comunicat de două rânduri şi, respectiv, intervenţie audio de 20 de secunde ale lui Peskov.
Pragmaticii informaţi spun, totuşi, că Moscova, mai ales Putin, a spus un mare NIET! Ofensiva merge bine, acordurile de la Minsk sunt depăşite, separatiştii au victorii succesive şi nu sunt dispuşi să încheie pacea acum, cât sunt în ofensivă. Şi nici Putin nu e dispus, pentru că a învăţat ce se întâmplă dacă te opreşti în timpul războiului, ca în cazul ruso-georgian, din august 2008, o situaţia în care intervenţia lui Sarkozy a blocat marşul armatei ruse la porţile oraşului Tbilisi, aşa că nu s-a mai ajuns la capturarea preşedintelui Saakashvili. Deci Niet! păcii, Niet! soluţiei propuse de Occident, să mai tremure puţin, să o descurajăm credibil pentru a nu mai impune teme şi formulări peste interesele fundamentale ale Rusiei de a ţine Ucaina în Uniunea euro-asiatică, apărându- i, astfel, pe „ruşii din estul Ucrainei”.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
