PULSUL PLANETEI. Doamna președinte, afacerile de stat și desființarea unui serviciu secret

PULSUL PLANETEI. Doamna președinte, afacerile de stat și desființarea unui serviciu secret

Luni, 26 ianuarie, președintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, și-a exprimat intenția de a reforma prin înlocuire serviciul de informații al țării, în urma unui scandal politic. Ea a declarat, în cadrul unui discurs televizat, că va pregăti un proiect de lege pentru desființarea serviciului special, Secretariatului Informațiilor de Stat, care „a păstrat o bună parte din obiceiurile vechiului regim militar”.

 Noua structură va putea preveni amenințările internaționale generate de terorism, traficul de droguri și de oameni, și infracțiunile cibernetice. De asemenea, Cristina Fernandez a declarat că mai pregătește un proiect de lege care ar transfera responsabilitatea pentru interceptări și monitorizarea comunicațiilor de la serviciul de informații procurorului general. „De acum înainte, cine va dori să solicite interceptări va trebui să se adreseze Procurorului General”, a subliniat șeful statului.

Subiectul este extrem de interesant în primul rând pentru că presupune: intrigă – disputa dintre putere și opoziție; servicii secrete - și nemulțumirea pentru activitatea care a dus la furnizarea de înregistrări incriminante unui procuror, care ancheta atentatul terorist din 1994 asupra centrului de asistență evreiesc AMIA, cu 85 de morți și 300 de răniți, de care se făceau responsabili oficiali iranieni și reprezentanți Hezbollah; o afacere de stat – presupuse negocieri iranianoargentiniene pentru rezolvarea „problemei”, soldate cu o afacere cu grâu contra petrol, extrem de favorabilă statului argentinian, și declarația formală că insulele Malvine/Falkland aparțin Argentinei; și sânge – pentru că Procurorul Albert Nisman a fost găsit mort pe 18 ianuarie în apartamentul său din Buenos Aires, înainte de a se prezenta la audieri în fața Parlamentului.

Procurorul Nisman a lucrat 10 ani la acest caz și a ajuns la concluzia că autorii atentatului sunt iranienii și gruparea teroristă Hezbollah. El a acuzat Iranul că, pe parcursul a 20 de ani, a lucrat în America Latină pentru crearea de rețele teroriste și pentru săvârșirea de atentate și pentru exportul ideii de revoluție islamică. Cu patru zile înaintea morții sale, când se pregătea să prezinte un dosar de 300 de pagini cu înregistrări care-i susțineau afirmațiile, Albert Nisman i-a acuzat pe președintele Cristina Kirchner și ministrul de externe, Hector Timmerman, că ar fi împiedicat buna desfășurare a investigației și că le-ar fi oferit imunitate unor oficiali iranieni, care ar fi organizat atentatele, totul contra întărirea relațiilor comerciale dintre aceste două state. Viața unui om nu e de pus în balanță cu nimic. Nici nu sunt probe că s-ar fi produs vreun asasinat, iar serviciile secrete l-au susținut cu acte pe procuror. Ce rămâne este un conflict de valori între faptul că nimeni nu e mai presus de lege și justiția trebuie făcută până la capăt și afacerile de stat care implică secretul operațiunilor, relații externe multiple, și unde decidenții pentru a stabiliza lucrurile sunt politicienii din funcțiile publice, respectiv Președintele și Ministrul de Externe. Dreptatea și adevărul se pot detemina doar cunoscând elementele concrete ale cazului, fără ură și fără părtinire, eventual de către o comisie de experți independentă politic și instituțional. Cine se încumentă să facă parte din această comisie?

Ne puteți urmări și pe Google News

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.