După Suedia, și Finlanda contemplează perspectiva integrării în NATO.
Deși state neutre, cele două țări scandinave au fost oripilate de evoluțiile militare determinate de anexarea Crimeii și de agresiunea militară din Estul Ucrainei, dar sunt agasate și de reluarea zborurilor militare ruse fără transponder și de prezența neanunțată a submarinelor în apele Mării Baltice, Mării Barents, Mării Nordului. Perspectiva unei Rusii agresive a determinat reluarea planurilor de apărare din perioada Războiului Rece, pe lângă inițiativele nordice de apărare comună precum NORDEFCO.
Astfel, coaliția de guvernare de la Helsinki a ales să mențină opțiunea NATO drept o alternativă la soluția de securitate, iar perspectiva de integrare rămâne în atenția noii coaliții. Chiar dacă nu e o opțiune formală, Finlanda - care a distrus mitul finlandizării, ca proces de acceptare a unui veto pe linie de securitate contra menținerii independenței, cu o parte a teritoriului ocupat de Uniunea Sovietică, la vremea respectivă - a optat astăzi pentru un nou precedent: noua coaliție susține că „nu respinge opțiunea de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice”.
Stat neutru, Finlanda a fost întotdeauna inclusă în planurile de apărare ale NATO, așa cum au arătat documentele declasificate ale sfârșitului războiului rece. Astfel, planurile de la acea vreme de apărare a frontierei nordice a continentului includeau colaborarea între țările nordice, utilizarea facilităților militare și civile suedeze de către trupele Alianței, inclusiv pentru protejarea Finlandei, în caz de agresiune militară. Astăzi, parlamentarii celor trei partide ale coaliției, care formează grupul de lucru pentru elaborarea strategiei de apărare și securitate susțin că deja evaluează posibilul impact al accederii Finlandei în Alianță.
Ne puteți urmări și pe Google News
Perspectiva accederii în NATO ca membru cu drepturi depline a fost una nepopulară istoric în Finlanda, totuși sondaje consecutive au arătat o rată de susținere fără precedent și în creștere ușoară pentru perspectiva intrării Finlandei în NATO. În orice caz, contururile cooperării cu NATO par a fi foarte clare și profunde, iar modelul Suediei, membru deja în Forța de Răspuns a NATO – NRF este un exemplu extrem de solid de urmat de către finlandezi.
Formula identificată la această oră este aceea a monitorizării constante a impactului și susținerii pentru integrarea în NATO a Finlandei de către noul Guvern, și menținerea opțiunii de a intra în Alianță pentru momentul în care un asemenea pas va fi posibil. În documentul emis, grupul de lucru notează: „Cooperarea europeană și nordică, parteneriatul NATO, OSCE și ONU formează cadrul pentru cooperarea internațională în domeniul securității și apărării”, iar cooperarea întărită și aprofundată în domeniul apărării cu Suedia este unul din dezideratele și una dintre soluțiile noului executiv finlandez pentru apărarea propriilor cetățeni.
Pe lângă acești pași de apropiere de statutul de membru al Alianței, care e paralel cu demersul similar din Suedia, Finlanda va produce un raport pe domeniul Apărării, în care va recomanda elementele fundamentale de mentenanță, dezvoltare și utilizare a capabilităților de Apărare pe baza sistemului serviciului militar obligatoriu și al principiului apărării întregului popor. Guvernul a crescut deja bugetul apărării tot pe baza recomandărilor grupurilor de lucru din parlament din luna septembrie a anului trecut, ținta fiind un buget de 150 de milioane de euro anual. Propunerea nu a inclus și creșterea substanțială a achizițiilor de armamente în domeniul naval și al forței aeriene, deja aprobate anterior.
Grupul a lansat deja și recomandările în domeniul cooperării pe linie de intelligence și a creșterii capacităților națio nale în materie, a serviciului extern de informații, dar, lu cru nou, a lansat investiții în contracararea războiului informațional, sub forma „communication intelligence”. Modificări apar și la achizițiile de proprietăți în zone strategice, dar și în ceea ce privește cetățenii cu dublă naționalitate. Măsuri ce trădează neîncrederea cronică în vecinul său, Federația Rusă, și dorința de a constitui capabilități de descurajare solide, ca urmare a comportamentului Moscovei în Ucraina.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
