Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. Imigranții: purtătorii terorismului jihadist, dușmanul extern comun sau responsabilitatea față de refugiați
Valul de imigranți provocat de conflictele ultimilor ani din spațiul arab pune o mare problemă unei Europe ce nu și-a revenit încă economic și își degradează respectarea principiilor.
Miza restabilirii cotelor de imigrație face ca „porțile de intrare”, precum Italia și Grecia, să amenințe cu oferirea cărții albastre ce lear permite imigranților accesul în statele Schengen. În Ungaria guvernul adoptă retorica extremiștilor și anunță că va construi un zid la granița cu Serbia, în timp ce Macedonia reglementează tranzitul sigur al imigranților spre statele mai dezvoltate din nord. Pe fondul disputelor din cadrul UE, principiul libertății de circulație ajunge să provoace spaime, iar partidele extremiste acumulează capital politic, fapt demonstrat cel mai recent de alegerile din Danemarca. Doar Norvegia e fermă în apărarea dreptului refugiaților și a responsabilității față de cei fugiți din fața războaielor, discriminării și epurărilor etnice.
La 16 iunie, în Luxemburg s-a desfășurat Consiliul de Afaceri Interne. Oficialii europeni au dezbătut Agenda pentru Migrație, prezentată de către Comisie în data de 13 mai. Problema redistribuției imigranților și solicitanților de azil în baza schemei propuse de Comisie, în funcție de criterii precum suprafața, PIB-ul, populația etc., a fost un subiect prioritar. În același timp, pachetul de acțiuni imediate propus a fost apreciat ca fiind eficient deopotrivă pentru soluționarea crizelor actuale și pentru implementarea unor măsuri pe termen lung care să conducă finalmente la constiuirea unei adevărate politici a UE în domeniul migrației.
În fapt, Grecia a reușit prin politici susținute să combată tranzitul de la frontiera comună cu Turcia. Și nu a fost nevoie de ridicarea unui gard sau a unui zid. E un bun pas înainte, lecții învățate și bune practice utile. Nu la fel de eficiente sunt politicile din Balcanii de Vest, acolo unde statele sunt utilizate ca placă turnantă de tranzit inclusiv, sau în primul rând, pentru radicali islamiști jihadiști, cetățeni europeni întorși din zonele de conflict din Siria și Irak radicalizați, pregătiți și îndoctrinați. Aici Macedonia e subiectul presiunilor majore, pentru că drumurile către Serbia și inima Europei au creat fenomenul imigranților de pe calea ferată surprinși de tren.
Ne puteți urmări și pe Google News
Peste 25 de imigranți au fost uciși de trenuri în Macedonia, pe când urmau această rută de traversare a statului macedonean spre Serbia, în timp ce grupările de crimă organizată din Macedonia au răpit imigranți din țări precum Siria, Afganistan și Yemen pentru răscumpărare. Media susține că poliția locală conlucrează cu răpitorii în aceste situații. Autoritățile macedonene au spus că investighează aceste acuzații și că deja zeci de persoane au fost acuzate pentru astfel de infracțiuni. Dar principala decizie a fost adoptarea unui proiect de lege de către guvern, la data de 16 iunie, care urmează să treacă prin Parlament și care prevede traversarea sigură a teritoriului macedonean de către imigranți ilegali, timp de 72 de ore.
Traversarea e asigurată de poliție și autorități pentru a evita accidentele sau acțiunile criminale, în condițiile în care Centrul pentru imigranți de la Gazi Baba, din Skopje, e supraaglomerat și are condiții inumane de cazare. Inedit ca de obicei, la 17 aprilie, Premierul Viktor Orban a decis să construiască un zid înalt de 4 metri și lung de 179 de kilometri la granița cu Serbia. Acest zid ar urma să oprească fluxul masiv de imigranți ce vin din Orientul Mijlociu și Africa. În 2014, Ministerul de Interne de la Budapesta număra nu mai puțin de 43.000 de imigranți pe teritoriul Ungariei. Conform ultimelor statistici, în 2015 au ajuns în Ungaria 54.000 de imigranți.
În schimb, Norvegia a acceptat să primească pe teritoriul său 8.000 de refugiaţi sirieni, conform sistemului de cote stabilit de ONU, şase partide din parlament susţinând acordul, în timp ce alte două - formațiunea antiimigraționistă Partidul Progresului şi Partidul Socialist - au renunţat la discuţii. S-a stabilit ca în 2015 Norvegia să primească 2.000 de sirieni, adică cu 500 de refugiaţi mai mult decât se hotărâse anterior, pentru ca în 2016 şi 2017 să permită accesul a câte 3.000 de cetăţeni sirieni care fug din calea violenţei provocate atât de conflictul civil sirian, cât şi de ameninţarea grupării jihadiste Daech, auto-proclamate Statul Islamic (ISIL).
Iată că problema imigranților e tratată diferit în Europa în funcție de tipul de guvernare și de apropierea de principiile europene și umanitare. Astfel, dacă Italia amenință cu eliberarea cartei albastre de liberă circulație în Europa, în caz că nu se preiau cotele prevăzute, imigranții sunt considerați alternativ o amenințare a populației europene – pentru că între ei se strecoară islamiști radicali jihadiști și membri ai Statului Islamic din Libia, de exemplu - alteori sunt un bun pretext pentru a fi utilizați ca motivații pentru administrații economice dezastruoase, ca dușman comun pentru formare de guverne mozaic și doar rareori ca realitate care să anime idealurile umanitare și responsabilitatea față de refugiați, așa cum o prevede Carta ONU, în statele unde aceste principii sunt dominante. La pachet, libera circulație a cetățenilor europeni e dezbătută de către miniștri voluntari precum cel austriac al Externelor sau parlamentari britanici UKIP, care introduc un principiu de amenințare al europenilor asupra sistemelor de prestații sociale din propriile state.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
