Editura Evenimentul si Capital

PULSUL PLANETEI. Rusia lui Putin, sub povara sancțiunilor occidentale

Iulian Chifu
Autor: | | 12 Comentarii | 1277 Vizualizari

Ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă în luna aprilie a anului trecut, dar și a agresiunii militare continue în Estul Ucrainei, UE a prelungit până la 31 ianuarie 2016 sancțiunile economice la adresa Federației Ruse.

 Aceste sancțiuni prevăd interdicții de viză și înghețarea conturilor unor responsabili ruși sau ucraineni proruși, precum și măsuri împotriva unor companii ruse din sectoarele militar, petrolier și bancar.

Dacă sancțiunile au creat dificultăți economiei ruse, totuși ele nu au flexibilizat deloc atitudinea președintelui Vladimir Putin, acuzat de statele occidentale că trimite în continuare trupe și arme separatiștilor din estul Ucrainei, testează arme moderne pe teren contra voluntarilor și trupelor ucrainene. Ca formă de retorsiune, și Rusia a introdus și permanentizat propriile sancțiuni la adresa produselor europene în timp ce propaganda oficială pune presiune pe populațiile statelor europene. Astfel, șeful Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Serghei Ivanov, a afirmat recent la postul de televiziune Rossia 1 că sancțiunile occidentale impuse Rusiei au adus Uniunii Europeane pierderi în valoare de o sută de miliarde de euro şi a, nici mai mult, nici mai puțin, decât „200 de mii de locuri de muncă”.

Printre măsurile punitive luate de către Vest ca urmare a atitudinii revizioniste a Rusiei se numără și înghețarea conturilor și proprietăților, dar și interzicerea de vize pentru cele 151 de persoane considerate ca având o implicare directă în criza ucraineană. Lista sancțiunilor urmărește și măsuri privind cooperarea economică. Așadar, Consiliul European a cerut Băncii Europene de Investiții să suspende semnarea unor noi acorduri privind finanțarea de proiecte în Federația Rusă.

Mai mult decât atât, Consiliul a invitat Comisia Europeană să ia în calcul o viitoare suspendare a implementării programelor UE de cooperare bilaterală sau regională. În privința aplicării directe a sancțiunilor economice, Bruxelles-ul a decis să interzică tuturor companiilor de pe teritoriul Europei să mai cumpere sau să vândă obligațiuni, acțiuni sau instrumente financiare similare cu o durată de peste 30 de zile emise de: cinci mari bănci rusești de stat, precum și de filialele acestora din afara UE; de trei mari companii energetice ruse; trei mari întreprinderi în domeniul militar. Bruxelles-ul nu a omis nici impunerea unui embargo asupra importului și exportului de arme și material conex din și către Rusia. Pe deasupra, Uniunea Europeană a decis condiționarea printr-o autorizare prealabilă din partea autorităților competente din statele membre a exporturilor către Rusia a anumitor echipamente și tehnologii pentru sectorul energetic.

Pe de altă parte,tensiunile dintre Rusia și UE au fost augmentate în ultima perioadă de refuzul Moscovei de a le achita despăgubiri în valoare de miliarde de euro foștilor acționari ai concernului Yukos. Moscova a amenințat recent cu represalii toate țările care ar îndrăzni să se apropie de bunurile ruse din străinătate, aflate sub formă de imobile, conturi bancare sau diverse proprietăți, după ce Marea Britanie, Franța și Belgia au înghețat conturile misiunilor diplomatice, la cererea foștilor acționari de la Yukos. Înghețarea conturilor vine ca urmare a nerespectării de către Rusia a deciziei Curții de Arbitraj de la Haga, care a condamnat statul rus la plata unei despăgubiri de 50 de miliarde de dolari foștilor acționari ai companiei Yukos, grupul petrolier al lui Mihail Hodorkovski, unul dintre opozanții președintelui Vladimir Putin. Conform Curții de Arbitraj de la Haga, desființarea companiei Yukos a fost o decizie motivată politic, scopul fiind falimentarea ei.

Efectele sunt vizibile: rezervele internaţionale ale Rusiei au coborât la începututul anului 2015 la cel mai scăzut nivel de la căderea băncii americane de investiţii Lehman Brothers încoace, scăzând de la 511 miliarde dolari cu 24%, până la un nivel de 388 miliarde dolari. Aceasta în condițiile în care Institutul Internaţional al Finanţelor consideră ca reper critic pragul de 330 miliarde de dolari, având în vedere datoriilor companiilor ruse şi fuga capitalurilor străine devenită cronică. Problemele Rusiei ar urma să se adâncească dacă preţul internaţional al petrolului ar urma să coboare către nivelul de 45 dolari pe baril, cu o cădere pe mai departe a rublei, precum şi o inflaţie de 20%. La 60 de dolari, anul acesta Rusia ar avea o scădere economică de 4,7 % din PIB.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro