Numai bine ce se apropie de sfârșit vacanța europeană din luna august și o nouă- veche problemă a explodat: vin hoardele de imigranți!
O temă discutată ultima oară în aprilie, cu rezoluții clare, cu metode acceptabile, introducând solidaritatea europeană asumată în împărțirea poverii celor îndrituiți să vină în Europa, a sărit în aer la 5 luni după Consiliul ce a tratat această temă. Și a umplut agenda internațională, trimițând în derizoriu temele mai vechi ale anexării Crimeii, agresiunii militare din Estul Ucrainei, controlului proliferării nucleare în scopuri militare în Iran sau recrudescența terorismului în Europa. De ce oare? De ce acum?
E o întrebare legitimă și merită să ne aplecăm asupra acestei problematici cu mulți părerologi și puțini cunoscători, pentru că substanța problemei imigrației are multe aspecte ce permit acumulare de capital politic, agende xenofobe, amestecarea terorismului potențial cu tematica imigranților, dar mai ales amestecarea imigrației legitime cu cea economică sau speculativă, care îmbogățește rețelele specializate și dezvoltate în formule de masă care iau cu asalt Occidentul European pentru a se înfrupta din resursele și prosperitatea cunoscută.
Unii s-au grăbit să dea vina pe Primăvara arabă și destabilizarea statelor Orientului Mijlociu și Africii de Nord, ca fiind păcatul original. Fără a respinge pe deplin existența unui asemenea efect secundar, al prăbușirii dictaturilor de dezvoltare, care țineau cu mână forte populațiile sub control deplin, trebuie să ne întrebăm de ce valul de imigranți s-a pornit la 5 ani și mai bine de la declanșarea Primăverii Arabe? Abia acum? În ianuarie 2010 a fost celebrul discurs privind stoparea finanțărilor pentru înarmare și politici de dezvoltare în MENA a doamnei Hilary Clinton, în timpul unui turneu în statele Golfului, în fața miniștrilor de externe ai statelor membre. Și pe bună dreptate: Occidentul/SUA plătea înarmarea regimurilor pentru a controla populațiile și războaiele din regiune, plătea pentru asistență umanitară și de dezvoltare care să ajungă la cetățenii acestor state, banii erau dijmuiți corespunzător de potentații regimurilor și tot Occidentul/SUA era vinovat de susținerea dictatorilor și devenea ținta atacurilor teroriste. Atunci statele MENA au fost invitate să-și asume gestionarea situației din statele respective. Să devină cu adevărat suverane și responsabile. Iar retragerea SUA a determinat instantaneu prăbușirea regimurilor menținute artificial, cu excepția cazului statelor serioase, care aveau o coloană vertebrală instituțională constituită, așa cum a fost Armata în Egipt. Vecina Libia, cu a sa Jamahirie, societatea fără stat, a făcut implozie după dispariția lui Gaddafi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Democrația a însemnat și faza anarhică, și cea de haos, și preluarea puterii de către comunitățile coagulate, inclusiv cele oprimate, bine structurate printre care cele islamiste tip Frăția Musulmană sau structurile radicale. Însă ce a declanșat valul actual de imigranți? Ce eveniment crucial s-a consumat acum, în ultima lună, pentru a rupe zăgazurile imigrației pe direcția Turcia-Grecia-Macedonia- Serbia-Ungaria-Occident?
Precedenta criză din primăvară era rezultatul exodului din Libia, aflată în afara oricărui control, sub două parlamente, două guverne și numeroase miliții autonome, toate categoriile de islamiști, miliții tribale locale și mișcări teroriste francize ale Al Qaeda și Statul Islamic. Plus o simbioză între Statul Islamic și traficanții de carne vie, primii protejând traficanții și afacerea lor și primind în schimb finanțări de la aceștia, după modelul Somaliei, unde pirații și Al Shabab făceau același tip de sinergie. Acolo presiunea era(și este în continuare) asupra Italiei și Maltei. Acum ținta e diferită.
Ce a descătușat valul de imigranți din Afganistan, Irak și Siria spre Occident? Cum protejează Grecia, stat european membru al spațiului Schengen, frontierele UE? Cum sprijină UE și Frontex apărarea acestei frontiere? Probleme grele și vechi, care și ele pun presiune pe solidaritatea și principiile europene. Că mai departe sunt state ce au libera circulație cu UE și acorduri de readmisie – Macedonia, Serbia – iar gardul Ungariei(alt stat Schengen) și implicarea forțelor armate nu ajută, devine o certitudine în toleranța față de acest val sau tendința de a-l exporta către statele bogate de destinație, care nu contribuie la efortul statelor de frontieră pentru oprirea imigrației. Aici trebuie să ne uităm, la acordurile europene, la solidaritatea(sau egoismul) europeană manifestată și la fluxurile înregistrate de imigranți pentru a determina cine a planificat și declanșat acum valul. Firește că sursa conflictelor e la fel de importantă. Însă nu un fenomen petrecut acum 5 ani în Africa de Nord, sau acum 3 ani în Siria, a determinat valul din jumătatea lunii august. Cui prodest?
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
