Criza economica din ultimul deceniu a prabușit definitiv mitul paradisului fiscal în Europa.
Astfel, și ultimele oaze de funcționare a conturilor cu parola, neatribuite, sau de paravan în fața autoritaților europene pentru a identifica posesorul au disparut.
Saptamâna trecuta, Comisia Europeana si Elveția au ajuns la un acord care presupune furnizarea de informații privind conturile deținute de rezidenții statelor membre UE în Elveția, începând cu anul 2018. Motivul este dorința statelor europene ca sa fie în cunoștința de cauza în taxarea averilor resortisanților care-și ascund sume în terțe state și paradisuri fiscale, dar și sa controleze averile acestor cetațeni și, mai ales, pentru cei în funcție publica, sa verifice posibile fraude, acte de corupție sau deturnari de fonduri.
Pornita ca masura menita sa susțina combaterea evaziunii fiscale, transparența conturilor amenința sa dezvaluie averile reale ale numeroșilor lideri trecuți și actuali ai UE. Deja criza economica a facut ca statele europene sa fie transparente, cu precadere Ciprul, aflat sub presiune imensa în pragul bail- out-ului, care a trebuit sa accepte ridicarea, practic, a secretului bancar. Elveția este doar ultimul dintre actori, membru în spațiul Schengen și plasat geografic în centrul Europei, simplu de accesat de catre orice european sau om de afaceri resident și depozitar tradițional al resurselor și conturilor potentaților europeni și mondiali.
Ne puteți urmări și pe Google News
Fiecare stat membru al Uniunii Europene urmeaza sa primeasca de la autoritațile elvețiene anual numele, adresele, numerele de identificare si datele de nastere ale reziden ților/resortisanților sai care dețin conturi în Elve- ția. De asemenea, autoritațile elvețiene vor prezenta fiecarui stat UE informații financiare extinse despre conturile respectivelor persoane, mișcarile efectuate în cont în timp, operațiuni etc., se arata într-un comunicat al CE, comentat de catre Pierre Moscovici, comisarul European pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vami.
Interesant este ca acordul intra în vigoare începând cu anul 2018, fara sa fie clar daca intervalul de timp este necesar crearii mecanismului intern în Elveția pentru dobândirea acestor baze de date, acordurilor cu bancile sau perioada de tranziție are valoare mai degraba psihologico-birocratica. În orice caz, livrarea tuturor datelor și mișcarilor din conturi din trecut este, legal, posibila doar pentru persoanele care intra într-o ancheta sau sub suspiciune și nu pentru orice cetațean, care are și un contract angajament al bancii în acest sens. Este, deci, posibil ca intervalul sa fie utilizat pentru informarea clienților bancilor elvețiene. Oricum este un pas înainte în controlul averilor și evitarea evaziunii fiscale sau neplații taxelor de catre cetațenii europeni.
Procesul continua și cu celelalte state vecine UE sau unde sunt plasamente tradiționale ale europenilor care încearca fie sa optimizeze cheltuielile din impozite, fie sa eludeze declararea averilor, fie sa nu declare sume și tranzacții care sunt subiecte unor manevre rezultate din dobândirea unor foloase necuvenite sau plați din surse absconse pentru mita.
La acest nivel, cred ca un mecanism de verificare a averilor comparabil cu cel din România la nivel european și extinderea Mecansimului de Cooperare și Verificare la nivel european, lucru deja gândit și propus în 2014, ar putea aduce în prim-plan la nivelul tuturor statelor UE, inclusiv a membrilor fondatori, averile, acțiunile de evaziune fiscala și avertizori de corupție pentru a avea o imagine reala a nivelului de buna guvernare i bunastare la nivel european. Egal pentru toți. Nu ca asta ne-ar îmbunatați imaginea sau ar diminua corupția în România, dar ar pune o oglinda reala la nivelul întregului leadership politic european și ar expune situația publicului.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
