PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

Rafinăriile românești, între mărire și decădere (IV). Cum au fost închise rafinăriile mici

Autor: | | 2 Comentarii | 599 Vizualizari
Rafinăria Astra Ploiești e în insolvență din 2014.
Dincolo de marile privatizări ale Petrom și Petromidia, Lukoil sau RAFO Onești, praful s-a ales de celelalte rafinării din seria de 10 pe care ne-o lăsase „moștenire” regimul comunist. Iată ce s-a întâmplat cu rafinăriile mici.

Având capacitate de prelucrare mică, fără depozite proprii, lanț de benzinării unde să-și comercializeze produsele și mijloace de transport ca să aducă petrolul și să transporte produsele finite, rafinăriile mici au fost închise, rând pe rând. Fie au fost preluate de oameni de afaceri certați cu legea sau au ajuns la o asemenea îndatorare încât sunt vândute acum, bucată cu bucată.

Calvarul Astra Ploiești

În România anului 1991, începea „Cuponiada”, proces de împroprietărire în masă în care intră și Rafinăria Astra Ploieşti. După 1997, la spargerea Companiei Române de Petrol (CRP), pachetul majoritar de acțiuni ajunge în proprietatea omului de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul firmelor sale Interagro şi Asirom, contra sumei de 16 milioane de dolari.

Rafinăria producea gaze petroliere lichefiate, motorină, combustibili, uleiuri minerale, unsori, vaseline, bitumuri și solvenți petrolieri.A mers, însă, din pierdere în pierdere. Spunem asta, pentru că producția la Astra Ploiești a fost oprită în 2004, cu acordul AGA: rafinăria a fost pusă la „conservat” și s-a început restructurarea economico-financiară. Sute de angajați au fost concediați. În acel an, rafinăria avea datorii de 84 de miliarde de lei vechi (cea mai mare către SNP Petrom SA, pentru țițeiul furnizat și alte servicii). N-a mai fost redeschisă vreodată, dar cu toate pierderile, din ea s-au scos bani frumoși. Spre exemplu, în 2006, potrivit ZF.ro, cifra de afaceri a companiei Rafinaria Astra Română din Ploiesti era de 4,79 milioane lei vechi (1,33 milioane euro), bani scoși din vânzarea stocurilor cu care fusese cumpărată, iar pierderile erau de 3 miliarde. În martie 2007, alt exemplu, Fondul de Investiții Broadhurst Investments Limited vindea, la Bursa de Valori București, un pachet de 17,4% din acțiunile sale pentru 25,68 milioane de lei.

În 2009, un ultim exemplu, acționarii Astra aprobau vânzarea fabricii de acid citric și a terminalului de produse petroliere, din Giurgiu, din patrimoniul Astra, către firma Giurgiu Port, la circa 1,9 milioane euro, fără TVA, tot potrivit ZF.ro.

 

FOTO: Astra Ploiești, în 1929

„Penalii” legați de Astra

În februarie 2006, doi ofițeri de la SRI Prahova - Corneliu Păltânea și Daniel Bucur - erau trimiși în judecată pentru luare de mită, instigare la delapidare etc. Alături de ei, era trimis în judecată și fostul șef al Astra, Octavian Nan, pentru delapidare și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Potrivit procurorilor, cei doi ofițeri ar fi acordat, în perioada 1993 – 2001, protecție unor grupări infracționale, prin blocarea unor informații legate de activități ilegale pe care acestea le desfășurau la Rafinăria Astra Ploiești. În schimbul protecției, cei doi ar fi primit 250 de tone de produse petroliere (valorau vreo 5 miliarde de lei vechi), dar și sute de milioane de lei, cash. Păltânea, Bucur și Nan au fost condamnați cu executare, iar în ce-l privea pe patronul Astrei, Ioan Niculae, ancheta s-a disjuns. Miliardarul, care la un moment dat era cel mai bogat român, avea să facă și el pușcărie, doi ani și jumătate. Tot pentru mită, de data aceasta electorală, către PSD. În rechizitoriu, procurorii arătau că preşedintele organizaţiei judeţene Brăila a PSD, Gheorghe Bunea, a obținut ilegal un milion de euro de la Ioan Niculae, bani care urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială din 2009, pentru susţinerea lui Mircea Geoană. În urma trocului, Niculae ar fi cerut ca, dacă Geoană câștigă, la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la Transgaz şi Romgaz SA, să fie puse persoane apropiate lui. Anul trecut, în primăvară, Niculae a fost încarcerat la Penitenciarul Găești, dar a fost eliberat condiționat în iulie anul acesta. Rafinăria Astra e în insolvență din 2014.

Rafinăria „Steaua Română”, vândută la bucată

Același parcurs prost, pornit în 1997, l-a avut și Rafinăria „Steaua Română” din Câmpina, cea mai veche rafinărie de petrol din România (înființată în 1895). Rafinăria a fost oprită în 2009 pentru că nu mai avea de unde scoate bani ca să cumpere țiței de la Petrom, la fel ca toate celelalte rafinării rămase pe dinafară la spargerea CRP. Un an mai târziu și-a concediat aproape toți angajații, iar din 2013 a intrat în insolvență. Mai funcționa doar partea de colectare şi procesare a uleiului uzat, cea de fabricare a combustibililor pentru focare şi secția de parafină, scoasă din materii prime aduse de la alte rafinării.

În luna mai anul acesta, însă, administratorul judiciar al rafinăriei a anunțat că scoate la licitație din „Steaua Română” tot ce poate.

Pe baza sportivă care are aproape 29.000 de metri pătrați, speră să obțină 1,9 milioane de euro, pe tot terenul intravilan (parcelat) care însumează 95.959 metri pătrați, din care unele bucăți au și clădiri pe ele, ba chiar și-o stație de apă, puțin peste 2,2 milioane de euro, la care se adaugă terenurile extravilane cu construcții, 3 locomotive și 14 vagoane cisternă, mașini și un sistem de separare a produsului petrolier încă câteva sute de mii de euro.

Rafinăria Petrolsub Suplacu de Barcău, paravan pentru evaziune

Rafinăria din județul Bihor a fost construită în 1967. Producea bitum și, inițial, se numea Rafinăria Crişana din Suplacu de Barcău. După Revoluție a fost rebotezată: Petrolsub. Până în 1995, rafinăria a prosperat, dar la spargerea CRP a fost, și ea, lăsată pe dinafară.

A fost cumpărată imediat de firma Euro Trading Chemicals, parte a grupului Euro Columna, controlat de fostul şef al SRI Virgil Măgureanu, notează ebihoreanul.ro.

FOTO: ebihoreanul.ro

După privatizare, însă, Petrolsub avea să fie parazitată de celelalte firme din grup, Euro House 2000 şi Fertinvest Holding, care luau marfă la preţ de producţie şi o revindeau cu profit, dar fără a plăti furnizorul, susține publicația citată. Motiv pentru care, până în 2001, a acumulat datorii de 433 de miliarde de lei vechi neachitate către Petrom, care o și preia, din acest motiv. Din păcate, însă, nici Petrom nu reușește să stopeze declinul, așa că, din cauza datoriilor uriașe, rafinăria este închisă în 2005.

Trei ani s-au chinuit s-o vândă

În același an, e scoasă la mezat, dar se reușește vânzarea ei abia la sfârșitul lui 2008, contra sumei de 14,87 milioane euro, către Ecodiesel SRL, controlată de fostul fotbalist Călin Bălaj, italianul Antonino Papalia şi de Mérai Katalin, care cumnata celebrului evazionist Rácz Attila.

FOTO: ebihoreanul.ro

În 2011, procurorii DIICOT deschideau un dosar pentru tranzacții ilegale (efectuate în perioada 2010 - 2011) care prejudiciaseră statul cu aproape 62 de milioane de lei. Erau vizate 28 de persoane. Concret, scrie ebihoreanul.ro, grupul importa motorină utilizabilă ca materie primă pentru fabricarea combustibilului destinat centralelor termice, scutită de plata accizelor, dar în loc s-o proceseze, făcea documente fictive că o livrează unor firme fantomă, iar motorina o videa direct în benzinării. S-au făcut zeci de percheziții, inclusiv la Petrolsub, pentru că din grup făceau parte cei trei patroni ai ei, Călin Bălaj, Antonino Papalia şi Mérai Katalin, iar „capul răutăților” era Rácz Attila, acum fugar, pentru că are o condamnare la închisoare de 7 ani, tot pentru evaziune. La sfârșitul anului trecut, cei trei patroni, după o „excursie” de 24 de ore în arest, erau puși sub control judiciar. În toți acești ani, deși a fost modernizată, rafinăria a funcţionat doar 6 luni, din 2011 intrând în insolvenţă, iar din 2014 în faliment.


Rafinăriile românești, între mărire și decădere (I)
Rafinăriile românești, între mărire și decădere (II)
Rafinăriile românești, între mărire și decădere (III): Petrotel și RAFO Onești

Tag-uri: rafinăriile, privatizare, privatizare rafinării, Astra, Steaua, Steaua Română, Petrolsub, Suplacu, Petrom, Rompetrol, Lukoil, RAFO, rafinării, rafinărie
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Rafinăriile românești, între mărire și decădere (IV). Cum au fost închise rafinăriile mici.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi