EVZ Special

Râmaru, primul criminal în serie al României moderne

Autor: Mihnea-Petru Pârvu | joi, 08 martie 2012 | 13 Comentarii | 2272 Vizualizari
Pe lângă Ion Râmaru, „Ucigașul de la coafor” pare un asasin ratat. Râmaru a fost, de departe, cel mai sadic criminal în serie român. A comis trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, șase tentative de omor, cinci violuri, o tentativă de viol, o tâlharie si trei furturi, între anii 1970 și 1971.

Ion Râmaru s-a născut pe 12 octombrie 1946, la Corabia, județul Olt. La 18 a fost condamnat prima oară, pentru o tâlhărie. ani. A fost un copil-problemă, în clasa a IX-a rămânând repetent. A provocat un scandal public în orașul natal în momentul în care a fost prins întreținând relații sexuale cu fiica minoră a unui profesor de-al său. Paradoxal, în liceu, Râmaru a avut numai nota zece la purtare. A intrat la Facultatea de Medicina Veterinară la 20 de ani, în 1966, cu media 5,33, dar n-a reușit s-o finalizeze. A rămas repetent în anul II. Când a fost arestat repeta și anul III și existau toate șansele să fie exmatriculat din cauza absențelor și a rezultatelor slabe la învățătură. La furie se automutila! Profesorii lui nu și-au explicat niciodată cum a trecut examenele de admitere, întrucât l-au descris ca fiind semi-analfabet. Unul dintre profesori l-a descris ca fiind un timid agramat, cu un lexic foarte sărac. Colegii lui de cămin au sesizat anumite tulburări de comportament, motiv pentru care îl evitau. Când se enerva, devenea autoagresiv, fapt relevat de cele peste 20 de împunsături pe care le avea pe mâini și pe picioare. În ceea ce privește viața sexuală, Ion Râmaru, încă din adolescența, era fără inhibiții. Un coleg de facultate a povestit că, într-o noapte, la cămin, nu a dormit deloc, dând târcoale unei camere în care știa ca stă o fată sosită în vizită la un coleg. Tulburările psihice i-au fost descoperite de medici abia în 1967. Primele indicii În a doua jumatate a anului ‘ 70 și primele luni ale lui 1971, o serie de crime, comise cu o cruzime greu de descries, au zguduit Capitala. Un necunoscut ataca, după miezul nopții, femei singure, pe care le lovea cu un ciocan sau o toporișcă. Un element comun era faptul că individiul acționa în nopțile cu ninsoare, ploaie torențială cu tunete și fulgere, furtună și vânt puternic, ger cumplit, ceață, pâclă. După câteva crime comise în circumstanțe similare, a devenit clar că era vorba de un asasin în serie. Primul din România! Vroia să revadă locul crimelor După o anchetă ce a durat un an, cu sprijinul descrierilor făcute de victimele ce au avut norocul să supraviețuiască, pe 27 mai 1971, milițienii au reușit să-l prindă pe asasin. Râmaru și-a recunoscut aproape tot „palmaresul” : 23 de infracțiuni extrem mai grave. Cu toate acestea, a încercat să-i convingă pe anchetatori ca e bolnav psihic și că nu poate răspunde pentru faptele sale. În același timp, însă, încerca să-i convingă pe anchetatori că el e făptașul crimelor, de fiecare dată insistând să fie dus la locul în care a comis asasinatul. Momentul cel mai dificil, mai ales pentru victime, a fost cel al recunoașterii agresorului. A recunoscut crimele și, apoi, s-a „răsucit” Râmaru a fost așezat într-un grup de persoane de aceeași talie și cu fizionomii asemănatoare. Înainte de intrarea în încăpere a fiecărei victime, își fixa alt loc în rând, la alegerea sa. Victimele lovite cu toporul în cap sau tăiate cu cuțitul, în momentul în care intrau în încăpere și îl vedeau începeau să tremure, deși nu mai erau în pericol. Râmaru credea că a reușit să demonstreze că nu poate răspunde pentru faptele sale. A avut un șoc în momentul în care a citit învinuirile. În cartea „Cazul Râmaru”, comisarul de poliție Traian Tandin descrie momentul: „Râmaru l-a citit cu foarte mare atentie și, văzând că experții nu-l considerau, așa cum sperase, iresponsabil, și-a schimbat atitudinea și a spus : «Nu mai recunosc nimic din ceea ce v-am spus». Și n-a mai răspuns la întrebarile avocatului”. Ultima dorință a lui Râmaru: „Vreau să traiesc!” Râmaru a fost condamnat la moarte. În clipa în care a fost citită sentința, în sala de judecată au izbucnit aplauze. A facut recurs, dar Tribunalul Suprem a considerat că sentința trebuie să ramână definitivă. „Vampirul din Bucuresti” cum i-a spus presa vremii, a fost executat, prin împuscare, pe 23 octombrie 1971. Înaintea execuției, așa cum prevedea legea, criminalul a avut dreptul la o ultima dorinta. „Vreau sa traiesc!” au fost ultimele cuvinte ale celui care a luat mai multe vieți.

Tag-uri: criminal in serie, asasin, asasinat, criminal


SPUNE-TI PAREREA
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

Realitatea

B1

Stiri pe surse

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.