Băncile acționează pas cu pas pentru eliminarea banilor gheață, mână în mână cu politicienii, pentru a putea controla după plac economiile noastre.

La mai puțin de o săptămână după ce India a renunțat la bancnotele cu valoarea cea mai mare, un alt front din Războiul împotriva banilor gheață a fost deschis în Australia.

Miercuri, 16 noiembrie, gigantul bancar UBS a propus ca Australia să elimine bancnotele de 100 și de 50 de dolari, deoarece această măsură „ar fi bună pentru economie și bună pentru bănci”, scrie Ron Paul Liberty Report, care comentează: „Ce convenabil ca o bancă să propună ce este bine pentru bănci!”.

Nu este pentru prima dată când sistemul bancar face presiuni pentru instaurarea unei societăți fără cash în Australia sau aiurea.

În septembrie 2015, banca australiană Westpac  a publicat un document numit „Cash Free Report”, sugerând că țara ar putea funcționa fără cash până în 2022.

În iulie 2016, firma de investiții Tyro a publicat un uriaș material în care proslăvea beneficiile unei societăți fără bani gheață și conchidea: „Este doar o chestiune de timp!”

De asemenea, acum trei zile, Citibank a anunțat că renunță la cash în mai multe din sucursalele sale australiene.

Presa și politicienii au acționat și ei în același sens. În februarie anul acesta, Sydney Morning Herald a publicat o serie de articole, unele din ele scrise de funcționari de la Departamentul australian al Trezoreriei, care sugerau că eliminarea banilor gheață „va economisi miliarde” și că „trecerea la o societate fără cash este următorul pas pentru dolarul australian”.

Guvernul, presa, băncile și chiar universitarii fac corp comun pentru a le băga în cap consumatorilor că fără cash este mai bine pentru toată lumea.

Iar acest lucru se întâmplă pe tot globul, din Australia până în India și din Europa până în America de Nord.

Și într-o oarecare măsură au dreptate: lipsa banilor gheață ar duce probabil la economisirea unor sume considerabile; hârtia de bancnote este constisitoare de transportat în cantități mari, din cauza condițiilor de securitate.

Este de asemenea corect să afirmi că eliminarea banilor gheață va fi „bună pentru bănci”. Așa cum UBS arăta deunăzi, eliminarea bancnotelor australiene de 100 și de 50 de dolari îi va obliga pe toți deținătorii de astfel de denominațiuni să le aducă înapoi în sistemul bancar. Ca urmare, depozitele bancare vor crește și, odată cu ele, profiturile băncilor.

Și guvernele ar avea avantaje de pe urma unei societăți fără cash, deoarece toate economiile se vor regăsi în sistemul bancar, iar ele dețin pârghii de reglementare asupra băncilor.

Aceasta înseamnă că politicienii vor avea mai mult control asupra economiilor noastre și mai puține obstacole pentru a impune măsuri de control al capitalurilor sau de a trece la confiscări ale averilor.

Până și universitarii, plătiți gras pe posturi de consilieri în conducerile băncilor, vor avea posibilitatea să-și testeze teoriile în condiții reale.

Toată lumea ar beneficia de pe urma unei societăți fără cash... cu excepția noastră.

Pentru cetățenii de rând, banii gheață încă au o sumedenie de avantaje.

Cash-ul este una dintre puținele opțiuni rămase pentru intimitatea financiară, care nu produce o înregistrare permanentă a fiecărei achiziții sau tranzații făcute. Este, de asemenea, un mijloc ușor de a reduce expunerea la riscurile sistemului financiar.

Gândiți-vă: sistemul bancar este plin de instituții care nu ratează nici o ocazie pentru a demonstra că nu te poți încrede în ele. Nu trece o lună fără să izbucnească un scandal bancar major; sunt prinși înțelegându-se asupra ratelot de schimb, manipulând ratele dobânzilor, înființând în mod fraudulos conturi, fără acordul clientului (pe care apoi îl mai și încarcă că taxe).

Pe de altă parte, siguranța băncilor este departe de a fi... sigură.

În numeroase sisteme bancare din lume (mai ales acum în Europa), băncile au niveluri precare de capital și suferă deja efectele dobânzilor negative.

Chiar și în Statele Unite, băncile folosesc în mod frecvent tot felul de trucuri contabile pentru a-și disimula adevărata situație financiară.

De asemenea, trebuie accentuat că în momentul în care faci un depozit la bancă, banii nu mai sunt ai tăi: ei aparțin acum băncii. Și aceasta poate să facă ce vrea cu ei, fie că te împiedică să mai ai acces la contul tău sau face investiții idioate, fără cea mai mică prudență necesară.

Nu ai nici un cuvânt de spus în privința asta. Ca proprietar al unui depozit la bancă, nu ești nimic mai mult decât un creditor neasigurat al unei instituții financiare, care poate sau nu să-ți permită să-ți retragi propriile economii.

Dacă nu credeți, faceți un drum până la banca dvs. și cereți să retrageți 25.000 de dolari. O să vedeți cât de repede sunteți tratat ca un infractor.

În concluzie, recurgerea la bănci nu este lipsită de riscuri. Iar deținerea de bani gheață este un mod de a reduce aceste riscuri.

Banii gheață elimină intermediarul dintre tine și economiile tale... Cel puțin acea parte din economii care poate fi schimbată cu ușurință în bunuri și servicii.

Cash-ul este un prost instrument de păstrare a valorilor pe termen lung. Metalele prețioase sau alte valori sunt alternative.

Totuși, nu ne putem duce la Starbucks și să plătim o cafea cu un sfert de uncie de argint. De aceea, banii gheață sunt o valoare pe care e bine să o ai la dispoziție.

Războiul împotriva cash-ului este cât se poate de real, dar nu e cazul să exagerați. Dacă dispuneți de cash pentru mai mult de două luni de cheltuieli, vă asumați riscuri inutile.

De asemenea, păstrați bancnotele mai mici. Ca și în cazul Indiei, guvernele nu au nici un scrupul să violeze încrederea publică, luând măsuri cu efect imediat și fără avertisment.

Așa că, dacă trăiți în Statele Unite, nu păstrați bancnote de 100 de dolari în seiful dvs, ci doar de 10, 20 și 50.

Iar dacă trăiți în Europa, evitați categoric bancnotele de 500 și 200 de euro și optați pentru cele de 20 și 50.