Războiul cu Justiția. Rescrierea trecutului și falsificarea prezentului

Războiul cu Justiția.  Rescrierea trecutului și  falsificarea prezentului

Prezent pe 3 iulie la Ambasada Statelor Unite, premierul Victor Ponta a lăudat implicarea americanilor în lupta anticorupție din România. Foarte curios, în urmă cu doar șase luni, după ”Marțea neagră”, același premier era foarte nervos că aceeași americani s-au amestecat în ”dreptul Parlamentului de a legifera”.

”Mesajele pe care administrația americană le-a transmis întotdeauna societății românești, legat de importanța respectării statului de drept, a transparenței și a combaterii corupției, cred că sunt rezonabile și binevenite, pentru că este în primul rând interesul României să aibă o societate transparentă și în care să domnească statul de drept”, a declarat joi premierul.

Este o întorsătură din care apare un cu totul alt Ponta, altfel de cum îl știam pe acest subiect. În decembrie 2013, după ce parlamentarii au încercat să-și creeze o super-imunitate, îngrozind iar Europa și lumea civilizată, Ponta avea o cu totul altă părere despre mesajele ambasadelor privind respectarea statului de drept.

”Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem proteja proprietatea privată”, spunea premierul într-un mesaj calificat de mulți analiști ca un șantaj la adresa SUA.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dar astăzi vedem cu totul altceva. O atitudine uimitoare, care vine să completeze alte poziționări neașteptate ale șefului Executivului în raport cu Justiția și instituții demonizate până mai ieri. În urmă cu o lună, într-un document înaintat Comisiei Europene de Guvernul PSD, DNA și ANI erau lăudate într-un asemenea mod încât cititorii români au crezut că sunt loviți de halucinații.

"Referitor la combaterea corupţiei, DNA (la nivel de urmărire penală), ÎCCJ şi celelalte instanţe (pentru faza de judecată) au înregistrat rezultate semnificative. În ultimii şapte ani, rata de confirmare a inculpărilor DNA prin intermediul unor hotărâri judecătoreşti definitive a atins 90,25%", se spunea  în document. ANI beneficia de același tratament apreciativ, se afirma că instituţia a obţinut  ”rezultate notabile”  în ultimii cinci ani.

Citind și auzind toate aceste declarații și documente, ce om cu mintea la purtător ar putea crede că același autor acuza DNA de ”poliție politică” în dosarul Dragnea iar ANI de ”nedreptate” în cazul Mircea Diaconu? În curând vom uita cu toții toate aceste atacuri la adresa Justiției, iar cine își va aduce aminte cu siguranță că ori este taliban, mujahedin sau băsist, ori vrea răul României.

Mergând însă și mai departe, este oare sinceră această schimbare de atitudine? Nu sunt oare vorbe dulci menite să adoarmă vigilența? Modificarea discursului pe justiție al Puterii este confirmat și de fapte? Haideți să vedem o situație concretă.

Săptămâna aceasta Parlamentul a votat solicitarea DNA de încuviințare a arestării deputatului UNPR Titi Holban, acuzat că a luat o șpagă de 10.000 de euro. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD),  a anunțat înainte de vot că ”Parlamentul nu este scut pentru cei care au încălcat legea”. Imediat după vot, Victor Ponta (președinte PSD) a spus că a fost de acord cu solicitarea DNA. Orice om normal s-ar fi așteptat ca în urma acestor declarații ale liderilor majorității parlamentare, Titi Holban să plece direct după gratii. După cum bine se știe, cu o majoritate covârșitoare și cinci cruci ale acuzatului, parlamentarii au respins solicitarea procurorilor.

Vedem așadar că dincolo de ziceri frumoase, atitudinea Puterii în raport cu lupta anticorupție a rămas neschimbată pe fond. Dacă își doreau cu adevărat ca Titi Holban să răspundă în fața legii,  precum orice alt cetățean român, Valeriu Zgonea și Victor Ponta aveau și instrumentele și forța de a impune un vot favorabil. Cu vot la vedere și sancționarea celor care nu respectau linia impusă de conducerea partidului, lucrurile ar fi arătat altfel. Dar Victor Ponta a preferat din nou să se fofileze în spatele uneia dintre multiplele sale ipostaze, de data aceasta preferând-o pe cea de simplu deputat.

Jocul PSD în raport cu Justiția este de acum mult mai pervers. Strategia a fost schimbată. Spre deosebire de trecut,  partenerilor externi ai României, oamenilor din sistemul de justiție și celor precupați de respectarea statului de drept li se susură mieros ce vor să audă:  ”Bravo DNA, felicitări ANI, afară cu corupții din Parlament”.

Se încearcă desenarea unei realități care să acopere mizeriile trecutului și care să evidențieze în culori luminoase minunile prezentului. Însă este  doar o cortină, în întunericul pe care îl ascunde  nu numai că nu s-a schimbat nimic, dar monștrii ies din ascunzătoare: legislația privind achizițiile publice, sursa principală de corupție, a fost modificată pentru a îngreuna contestațiile, iar primarii și baronii de județe care s-au înfipt prin consiliile de administrație ale regiilor au fost scăpați de problemele cu ANI. Urmează amnistia corupților, ca să nu-i mai invidieze pe cei bine apărați de Putere din parlament.