PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Justiţie

Recomandările GRECO pentru România pentru prevenirea corupţiei în rândurile Parlamentului şi ale magistraţilor. Procedura numirilor şefilor din Parchete îi supune pe aceştia INFLUENŢEI EXECUTIVULUI

Autor: Violeta Fotache | duminică, 24 ianuarie 2016 | 2 Comentarii | 921 Vizualizari
Ministrul Raluca Pruna spune ca raportul GRECO este obiectiv si promite ca va asigura implementarea recomandarilor din acest raport
Raportul formulează 13 recomandări pentru autoritățile române; 9 în ceea ce privește prevenirea corupției în rândul membrilor Parlamentului și 4 cu privire la judecători și procurori. Astfel, România se plasează sub media de 14 recomandări corespunzătoare celor 34 de state membre GRECO ale căror rapoarte de evaluare au fost adoptate până în prezent. În opinia Ministerului Justiției, acest raport surprinde în mod obiectiv și echilibrat stadiul măsurilor de promovare a integrității în exercitarea demnităților publice. GRECO cere codul etic pentru parlamentari, dar şi stabilitatea cadrului legislativ pentru DNA şi Agenţia Naţională de Integritate, precum şi transparenţă la numirile în funcţiile de conducere din parchete.

"Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a adoptat în cadrul reuniunii plenare din perioada 30 noiembrie - 4 decembrie 2015, Raportul de evaluare privind România. Reuniunea a avut loc la Strasbourg și face parte din runda a patra de evaluare care a debutat în ianuarie 2012", informează Ministerul Justiţiei.

Tema acestei runde a fost Prevenirea corupției în rândul membrilor Parlamentului, judecătorilor și procurorilor. Criterii de evaluare folosite pentru fiecare dintre aceste categorii profesionale au fost:

•                      principii etice și reguli de conduită

•                      conflictul de interese

•                      interzicerea sau restrângerea dreptului de a desfășura anumite activități

•                      declararea averilor, veniturilor, obligațiilor și intereselor

•                      respectarea regulilor cu privire la conflictul de interese

•                      cunoașterea normelor de integritate.


 

Raportul formulează 13 recomandări pentru autoritățile române; 9 în ceea ce privește prevenirea corupției în rândul membrilor Parlamentului și 4 cu privire la judecători și procurori. Astfel, România se plasează sub media de 14 recomandări corespunzătoare celor 34 de state membre GRECO ale căror rapoarte de evaluare au fost adoptate până în prezent.

În opinia Ministerului Justiției, acest raport surprinde în mod obiectiv și echilibrat stadiul măsurilor de promovare a integrității în exercitarea demnităților publice.

Stabilitatea cadrului legislativ pentru DNA şi ANI

"Raportul confirmă evaluarea Ministerului Justiției privind nevoia unui accent sporit asupra măsurilor preventive și educative anticorupție, dublat de garantarea stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție în care instituții precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI), dar și instanțele judecătorești, funcționează cu rezultate notabile", se arată în comunicatul remis redacţiei EVZ de către Biroul de presă al Ministerului Justiţiei.


Se cere codul etic al parlamentarilor

Recomandările în ceea ce privește activitatea Parlamentului României vizează creșterea gradului de transparență și acces al cetățeanului la informații privind activitatea legislativă, transparentizarea activităților de lobby, adoptarea și aplicarea eficientă a unui cod etic al parlamentarului, consolidarea sistemului de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari.

Rol pro-activ al ANI

Totodată, raportul evidențiază necesitatea clarificării regimului conflictului de interese și al incompatibilităților, solicitând un rol proactiv din partea ANI în gestionarea ex oficio a cazurilor privind membrii Parlamentului. Nu în ultimul rând, GRECO solicită clarificări privind sistemul de imunități și îmbunătățirea acestuia inclusiv prin reglementarea unor criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunității.

Referitor la sistemul judiciar, raportul remarcă regimul strict de incompatibilități și restricții specifice profesiei de magistrat și formulează preponderent recomandări  vizând implicarea activă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Inspecției Judiciare în promovarea integrității și creșterea gradului de cunoaștere și aplicare a standardelor de integritate și etică, inclusiv prin o analiza profundă a riscurilor și vulnerabilităților. 

Transparenţă la numirile în funcţiile de conducere din parchete

GRECO formulează propuneri de creștere a transparenței procedurii de numire și revocare din funcțiile de conducere la nivelul parchetelor. Ministrul Justiției ia act de această recomandare extrem de actuală și reiterează opțiunea de a exercita această prerogativă legală pe baza unor criterii obiective și transparente esențial fiind cel al integrității.

Ministerul Justiției, în cooperare cu Parlamentul României și CSM, va asigura reflectarea recomandărilor formulate de către GRECO în cadrul viitoarei Strategii Naționale Anticorupție (SNA) 2016 -2020, aflată în curs de elaborare.

GRECO este organismul Consiliului Europei (CoE), înfiinţat în anul 1999 în vederea monitorizării nivelului de conformitate a statelor membre cu standardele anticorupţie. Procedurile de evaluare specifice GRECO presupun dezbaterea și adoptarea raportului de către plenara GRECO. Acesta conține recomandări adresate țării evaluate, menite să îmbunătățească gradul de conformitate cu prevederile analizate. Măsurile luate de autoritățile naționale pentru implementarea recomandărilor sunt ulterior evaluate de GRECO prin procedura de examinare a conformității.

Percepţie: nivel ridicat al corupţiei

"Potrivit sondajelor de opinie, nivelul de percepţie a corupţiei în instituţiile politice şi sistemul judiciar rămâne la un nivel relativ ridicat. În cadrul Uniunii Europene, este deseori unul dintre cele mai ridicate dintre cele 27 de ţări evaluate. Media şi societatea civilă, dar şi organele de parchet indică la intervale regulate situaţii de abuz de putere sau de funcţie în interes personal printre membrii Parlamentului, judecători şi procurori. În acelaşi timp, organele de justiţie penală - mai ales Direcţia Naţională Anticorupţie, parte a Ministerului Public – demonstrează o hotărâre fără precedent de a combate infracţiunile legate de corupţie care afectează instituţiile publice. România are nevoie în prezent să facă eforturi hotărâte pentru a dezvolta un sistem de prevenire mai robust şi mai eficient, care să vizeze situaţiile problematice chiar înainte ca acestea să se transforme în conduite penale. România are tendinţa de a adopta şi a cumula numeroase reguli şi acte normative referitoare la integritate şi prevenirea corupţiei, care sunt deseori incoerente sau redundante, dar nu vizează neapărat diversele elemente dezirabile de politică în materie", se arată în rezumatul Raportului GRECO. 

Parlamentul, în stadiu incipient cu politicile preventive

În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, România se află într-un stadiu incipient de implementare a unor asemenea politici preventive. Acestea încep cu procesul legislativ, care trebuie să devină mai transparent şi să limiteze utilizarea procedurilor de urgenţă. Mai ales acum, când procesul de aderare la UE, care a presupus în mod inevitabil ajustări numeroase şi rapide, este finalizat. Nu există încă un cod de conduită iar regulile existente în materia cadourilor şi conflictelor de interese nu produc consecinţele dorite de restricționare în aceste domenii (de exemplu, membrii Parlamentului pot accepta orice cadouri sau alte beneficii care nu sunt legate strict de evenimente de protocol). Din raţiuni similare, regulile existente cu privire la incompatibilităţi nu sunt eficiente în practică, şi chiar şi atunci când sunt pronunţate hotărâri judecătoreşti, s-a afirmat că acestea uneori nu sunt respectate. Există de asemenea domenii care nu sunt supuse nici unei garanţii sau limitări: de exemplu relaţiile cu terţii, inclusiv lobby-işti, care pot încerca să influenţeze activitatea legislativă, sau oportunităţile de angajare după terminarea mandatului care provin, de exemplu, din mediul de afaceri. Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate. Aceasta din urmă poate fi consolidată suplimentar printr-o abordare mai proactivă şi o capacitate îmbunătăţită de procesare a datelor. În ceea ce priveşte aplicarea regulilor, este clar că schimbările dorite în domeniile de mai sus vor trebui susţinute prin eforturi adiţionale de conştientizare şi formare pentru parlamentari. Finalmente, se aşteaptă ca România să îşi îmbunătăţească repede sistemul de imunităţi faţă de urmărirea penală, care a fost o zonă problematică încă de la prima rundă de evaluare a GRECO. 

Şefii din Parchete, supuşi influenţei Executivului

"Spre deosebire de situaţia anterioară, judecătorii şi procurorii – care formează un corp unificat de magistraţi – sunt supuşi unui sistem de carieră şi unor reguli procedurale care limitează de la bun început o serie de riscuri la adresa integrităţii lor când ne referim la incompatibilităţi, contacte cu terţii şi aşa mai departe", se notează în Raportul GRECO.

Acestea fiind spuse, condiţiile pentru numirea şi revocarea unora dintre titularii funcţiilor de conducere de la vârful parchetelor îi expune pe aceştia în mod excesiv la posibile influenţe din partea executivului. Valoarea adăugată a codului de etică adoptat în anul 2005 pare a fi limitată, mai ales deoarece nu conţine îndrumări concrete sau exemple despre cum ar trebui abordate anumite situaţii care ar putea fi problematice. În mod similar, dezvoltarea prevenţiei presupune ca eforturile de formare şi conştientizare să fie crescute.

"Condiţiile de desfăşurare a activităţii sunt în ansamblu solide, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unor evaluări periodice şi supravegherea este asigurată de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară. Aceste organisme trebuie să răspundă în timp real problemelor şi riscurilor scoase la lumină. Din raţiuni similare, rolul şi eficienţa celor care ocupă funcţii de conducere la vârful instanţelor şi parchetelor trebuie să fie consolidate", se mai arată în Raportul GRECO. 

Tag-uri: greco, raportul greco, ministrul justitiei, raluca pruna, dna, ani, csm, magistrati, judecatori, procurori, codul etic al parlamentarilor, stabilitatea cadrului legislativ, numirile in functiile de conducere din parchete




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITESTE ACUM