O campanie electorală anostă. Aşa a fost caracterizată lupta electorală dintre “favoritul” Victor Ponta şi Klaus Iohannis pentru Preşedinţia României. Temele de campanie ale celor doi favoriţi au fost cât se poate de diferite. Dacă echipa lui Victor Ponta a încercat să exploateze faptul că Iohannis este etnic german şi că nu este ortodox, atunci fostul primar al Sibiului a promis că va fi un preşedinte altfel, adept al politicii faptelor şi nu al vorbelor. Cu toate acestea, campania pentru alegerile prezidenţiale a avut câteva moment memorabile.

Primul dintre acestea şi care a provocat un val de revoltă în mediul online a fost atacul Gabrielei Vrânceanu Firea la Klaus Iohannis şi la faptul că acesta nu are copii. “Nu esti un om complet fara sa cresti un copil si consider ca mai ales acea afirmatie pe care a facut-o, sa spunem din greseala, dar ea ramane in spatiul public, si anume, ca neinvestind in educatia copiilor a investit in imobiliare, dl. Iohannis practic a spus ceea ce gandea, ca, intr-un fel, pune mai mult pret pe investitia in imobiliare decat in educatia copiilor.(…) Nu toata lumea poate sa aiba in mod natural copii, pentru ca pot sa apara probleme de sanatate, dar poti sa infiezi un copil daca vrei sa ai o familie completa din toate punctele de vedere si mai ales ca, din perspectiva financiara, nu cred ca se punea problema ca familia Iohannis sa nu poata sa ingrijeasca unu-doi copii”, a fost atacul  memorabil al campaniei electorale al Gabrielei Vrânceanu Firea.

La rândul său, Dan Şova,  pe atunci purtător de cuvânt al PSD nu s-a lăsat mai prejos, spunând că Iohannis este "gangav, incet la minte" si "nu poate vorbi fara prompter".

Nici Klaus Iohannis nu a fost mai prejos la capitolul “gafe”. Cea mai cunoscută dintre gafele lui Iohannis a fost atunci când, rugat să se pună în poziţia unui profesor care a muncit o viaţă, dar nu a reuşit să cumpere ”prin muncă cinstită şase case”, a răspuns: „Ghinion”. Câteva zile mai târziu, el şi-a cerut scuze pentru această declaraţie nefericită. Pe lista gafelor de campanie s-a mai aflat şi declaraţia “Sunt un politruc și vreau să fiu președintele României!”, precum şi faptul că, la discursurile ţinute la mitinguri, Iohannis nu se descurca fără promter.

Klaus Iohannis si Victor Ponta s-au confruntat în doua dezbateri televizate din care nu au lipsit momentele tensionate si replicile acide.

Cele mai interesante dintre ele: “Klaus Iohannis: Domnule Ponta, noi traim intr-o tara democrata. Fiecare cetatean are dreptul la vot. Victor Ponta: E o lozinca”.

“Victor Ponta: Nu suntem slugile dumneavoastra. Cand ati fost la mine in birou erati foarte umil. Klaus Iohannis: Unde va credeti, la biroul dumneavoastra? Biroul este tara!”

“Victor Ponta: Vreau sa va arat ceva: "Ponta si Daciana au facut falsuri". Scrie ACL aici. Ii puteti cere scuze sotiei mele pentru ce scrie aici. Klaus Iohannis: Imediat dupa ce dumneavoastra va cereti scuze in numele echipei dumneavoastra ca m-ati facut vanzator de copii. Echipa dvs. m-a facut vanzator de copii si traficant de organe. Imediat ce va cereti scuze pentru ca ati spus ca nu sunt un bun roman, ca sunt neamt, ca nu sunt ortodox. Ati facut cea mai mizerabila campanie. Daca in aceasta campanie am lezat pe cineva prin afirmatii pe care le-am facut eu, imi cer scuze pentru aceste afirmatii”.

“Klaus Iohannis: Contracandidatul meu are abilitatea de a vorbi orice, oricat, indiferent ca nu stie despre ce e vorba”.

“Victor Ponta: Da' l-ati studiat foarte bine pe Traian Basescu... Acum l-am vazut pe Basescu din nou, acelasi fariseism, incredere ca ii prosteste pe romani din nou. Voi trai in Romania fara Basescu si Iohannis. Klaus Iohannis: Oare dl Basescu i-a prostit pe romani cand v-a pus premier? Pe mine m-a refuzat, pe dvs. v-a pus”.

Votul din Diaspora. Miile de români din diaspora care, la 2 noiembrie, au stat la cozi interminabile și, în final, nu au putut să își exercite dreptul de vot au fost, susțin mulți analiști, factorul determinant în victoria lui Klaus Iohannis. Scandalul a izbucnit în seara zilei de 2 noiembrie, când secțiile de vot din ambasadele și consulatele României s-au închis fără ca nici măcar cei aflați în interiorul clădirilor să poată vota. Alte câteva mii de alegători se aflau afară și a fost nevoie de intervențiile poliției din diferite țări pentru ca aceștia să fie alungați. Între cele două tururi ale prezidențialelor, guvernul Ponta nu a făcut practic nimic pentru a rezolva situația și a oferi condiții mai bune de vot. Unica măsură, pur cosmetică, a fost schimbarea ministrului Titus Corlățean cu Teodor Meleșcanu. Guvernul a refuzat însă să deschidă noi secții de votare. La 16 noiembrie, cozile din fața ambasadelor erau kilometrice, iar alegătorii români stăteau ore întregi pentru a-și putea exercita drepturile. Exemplul celor din diaspora i-a mobilizat însă pe cei din țară, iar sociologii consideră că votul a fost substanțial influențat de această situație. Pe cale de consecinţă, Diaspora şi-a exercitat dreptul de vot în favoarea lui Klaus Iohannis, care a profitat de greşelile guvernului Ponta pentru a-I atrage de partea sa.