PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Internaţional

RETROSPECTIVĂ: Alegerile Europarlamentare au DIVIZAT Europa. Alegătorii s-au dovedit destul de puțin interesați de viitorul UE

Autor: | | 3 Comentarii | 198 Vizualizari
Un scrutin extrem de important și interesant a avut loc în luna mai 2014 a dovedit o realitate dureroasă : de care mulţi se temeau: Europa este profund divizată.

În afară de lipsa sprijinului pentru măsurile de austeritate nepopulare adoptate de guvernele din UE, această linie de divizare din interiorul Uniunii Europene ar putea reprezenta o provocare pentru o organizaţie a cărei misiune esenţială este însăşi integrarea.

Atunci când precedentul Parlament European şi-a preluat mandatul, în 2009, UE primise relativ recent doi noi membri (România şi Bulgaria, care au aderat la 1 ianuarie 2007), iar Tratatul de la Lisabona urma să modifice şi să consolideze instituţiile europene. De atunci, Uniunea Europeană a cunoscut cea mai gravă criză, caracterizată mai ales de falimente bancare, datorii şi niveluri record ale şomajului, scrie Agerpres.

Algerile europarlamentare au reprezentat o şansă reală pentru europeni de a evalua capacitatea propriilor guverne de gestionare a crizei, dar şi o posibilitate de a-şi exprima opiniile faţă de viitorul rol al UE.

Alegătorii europeni s-au dovedit destul de puțin interesați de viitorul UE: prezenţa la vot a fost de numai 42,54%. După 10 ani de apartenenţă la UE, în unele ţări central şi est-europene entuziasmul pare să se fi estompat. Astfel, 87% dintre cetăţenii cu drept de vot din Slovacia nu s-au prezentat la vot, iar în Italia, unul dintre statele fondatoare ale Uniunii, prezenţa la vot a înregistrat un nivel minim record.

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European (cu 751 de membri) au confirmat că Partidul Popular European (PPE) rămâne cea mai puternică formaţiune paneuropeană. Având un grup europarlamentar de 219 membri, Partidul Popular European este format, în prezent, din 78 de partide naţionale din 39 de ţări. Din PPE fac parte, printre alţii, 12 şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi 14 membri ai Comisiei Europene.

Pe poziţia a doua în scrutinul europarlamentar s-au plasat socialiştii europeni, care au 191 de mandate în Parlamentul European. Actualul preşedinte al PE, social-democratul german Martin Schulz, a fost reales la începutul lunii iulie în funcţie, pe baza unui acord tehnic cu popularii europeni, ce presupune împărţirea între principalele două grupuri europarlamentare a mandatului de 5 ani al preşedintelui Parlamentului European.

 De la 1 ianuarie 2017, postul de preşedinte al PE va reveni unui reprezentant al PPE, dacă nu au loc evoluţii neaşteptate în relaţiile dintre grupurile PPE şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

Alegerile europene din luna mai au adus şi căderea liberalilor europeni (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa - ALDE) pe poziţia a patra între grupurile europarlamentare, cu 67 de mandate, şi cea a Verzilor pe poziţia a şasea, cu 50 de mandate. În schimb, s-a remarcat ascensiunea Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care au 70 de mandate europarlamentare, dar şi a comuniştilor (Stânga Unită Europeană - GUE, 52 de mandate).

Nemulţumirea electoratului european faţă de modul de gestionare a crizei de către guvernele naţionale s-a reflectat parţial şi în numărul relativ ridicat de locuri în PE obţinut de partidele eurofobe şi extremiste.

Grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe, condus de liderul Partidului Independenţei din Marea Britanie (UKIP), Nigel Farage, şi de reprezentantul Mişcării 5 Stelle din Italia, David Borrelli, deţine în urma alegerilor 48 de mandate europarlamentare. Alţi 52 de eurodeputaţi sunt neafiliaţi vreunui grup europarlamentar.

O altă caracteristică a alegerilor europarlamentare din acest an a fost şi faptul că pentru prima dată partidele paneuropene şi-au desemnat, înaintea scrutinului european, candidaţii la postul de preşedinte al Comisiei Europene (CE). Astfel, fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker a devenit automat candidatul la preşedinţia Comisiei, întrucât PPE a câştigat alegerile europarlamentare, în dauna socialiştilor şi implicit a candidatului desemnat de aceştia, Martin Schulz.

Comisie Europeană politică

Cu 423 de voturi favorabile, 209 împotrivă şi 67 abţineri, Comisia Juncker a obţinut pe 22 octombrie susţinerea Parlamentului European, iar la 1 noiembrie şi-a preluat efectiv mandatul.

După cum el însuşi spunea, Jean-Claude Juncker a vrut o Comisie Europeană „foarte politică”. Din ea fac parte patru foşti premieri, doi foşti miniştri de Externe şi doi foşti miniştri ai Economiei. Şase membri ai Comisiei Barroso II (2009-2014) se regăsesc Comisia Juncker: Kristalina Gheorghieva, Neven Mimica, Gunther Oettinger, Johannes Hahn, Maros Sefcovic şi Cecilia Malmstrom. În noua Comisie, portofoliul politicii regionale este deţinut de fosta eurodeputată Corina Creţu.

Principalele dosare preluate de la Comisia Barroso şi care vor trebui să fie gestionate eficient sunt relansarea creşterii economice, lupta împotriva şomajului, realizarea planului de investiţii, dar şi menţinerea rigorii bugetare.

Cel mai important dosar al Comisiei Juncker este, fără îndoială, planul de investiţii masiv destinat relansării creării de locuri de muncă şi a economiei de pe întregul continent. La finalul lunii trecute, Jean-Claude Juncker a prezentat iniţiativa executivului comunitar privind crearea unui Fond european pentru investiţii strategice (FEIS) în scopul mobilizării, în final, a 315 miliarde de euro într-o perioadă de trei ani.

Proiectul Bruxellesului se va baza pe o parte a bugetului european şi pe Banca Europeană de Investiţii (BEI), care trebuie să asigure 21 de miliarde de euro în garanţii pentru a atrage investitorii privaţi.

La câteva zile după preluarea mandatului, Comisia Juncker a trebuit să facă faţă unei prime mari provocări, după ce presa a dezvăluit existenţa unui sistem de evaziune fiscală în perioada când Jean-Claude Juncker era premier al Luxemburgului. Juncker a negat însă „orice conflict de interese” şi şi-a reafirmat dorinţa de a lupta împotriva acestui fenomen.

El a declarat că ancheta în acest caz va fi condusă de comisarul european pentru concurenţă Margrethe Vestager, el promiţând că nu vor discuta împreună cazul pentru a nu se considera că ar încerca să influenţeze rezultatul investigaţiei. Ancheta vizează, de asemenea, Olanda şi Irlanda.

În schimb, grupul europarlamentar EFDD a depus o moţiune de cenzură împotriva preşedintelui Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, care a fost respinsă prin vot de Parlamentul European pe 27 noiembrie. Moţiunea a fost respinsă cu voturile a 461 de eurodeputaţi, în timp ce 101 au votat pentru moţiune, iar 88 s-au abţinut. Pentru ca moţiunea să fi trecut ar fi fost nevoie de două treimi din voturile celor 751 de eurodeputaţi.

În moţiune se menţiona că o persoană responsabilă pentru aplicarea unor politici agresive ce au permis sustragerea de la plata impozitelor nu ar trebui să fie la conducerea Comisiei Europene, instituţie ce investighează în prezent mai multe scheme financiare prin care guvernul luxemburghez ar fi ajutat companiile multinaţionale să încalce directivele europene cu privire la ajutoarele de stat.

În privinţa priorităţilor majore de politică externă ale noii Comisii Europene, acestea se referă mai ales la soluţionarea crizei cu Rusia şi la relansarea negocierilor cu Statele Unite ale Americii în vederea încheierii unui acord de liber schimb.


Tag-uri: parlament european, alegeri, PPE, europa, diviziuni, uniunea europeana, partide, comisia europeana, jean claude juncker
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului RETROSPECTIVĂ: Alegerile Europarlamentare au DIVIZAT Europa. Alegătorii s-au dovedit destul de puțin interesați de viitorul UE.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi