Dupa 10 ani de cand a fost lansat in spatiu la bordul sondei Rosetta, robotul Philae s-a desprins de sonda si a aterizat (mai corect ar fi: acometizat) pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Un eveniment istoric! Philae a reusit sa ajunga cu succes pe cometa, insa acometizarea a fost aventuroasa. La ora actuala Philae doarme dupa ce ne-a transmis o serie de informatii pe care cercetatorii le analizeaza in cautarea urmelor vietii in Univers.
Cati dintre dumneavoastra dragi cititori, ati urmarit in direct, pe siteul ESA, miercuri 12 noiembrie, desprinderea robotului Plilae de sonda-mama, Rosetta, si calatoria care a durat cateva ora pana la solul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko?
Cercetatorii, inginerii si toti cei care au participat la aceasta incredibila aventura care a debutat cu lansarea acum circa 10 ani a sondei Rosetta de catre ESA (European Space Agency) erau in fibrilatie. Rosetta reusise acum cateva luni sa intercepteze cometa si sa calatoreasca impreuna cu ea in asteptarea momentului propice pentru lansarea lui Philae. Intre timp Rosetta a efectuat o serie de studii si masuratori legate de structura si compozitia cometei extrem de pretioase.
Philae s-a desprins de Rosetta pe 12 noiembrie in jurul orei 10:30 ora Romaniei; dupa o calatorie de cateva ore, care i-a tinut pe cercetatori cu sufletul la gura, Philae a acometizat. Momente de fericire si mare entuziasm, de discursuri emotionante si de felicitari. Acometizarea insa s-a dovedit a fi mult mai aventuroasa decat se asteptau cercetatorii: Philae a atins solul cometei, insa nu a reusit sa se ancoreze: harpoanele cu care Philae era prevazut nu au reusit sa patrunda in solul cometei si sa fixeze landerul in mod stabil. Cu ce consecinte/ Destul de dramatice: Philae a ricosat de doua ori si a revenit la solul cometei intr-o noua pozitie aflata la sute de metri de cea prevazuta initial. Ba mai mult – s-a pozitionat in umbra unui crater, intr-o pozitie inclinata. In ciuda acestor probleme, cercetatorii au reusit sa „vorbeasca” cu Philae si sa captureze semnalele emise de aceasta. Au reusit sa reconstruiasca imagini de la solul cometei si sa realizeze o prima fotografie incredibila.
Ne puteți urmări și pe Google News
Philae are insa o problema: bateriile de la bord aveau o durata de 60 de ore; timp in care se astepta deschiderea panourilor solare care ar fi reincarcat bateriile robotului. Cum insa Philae este intr-un con de umbra si intr-o pozitie inclinata panourile solare nu functioneaza eficient si nu au reusit reincarcrea bateriilor. Motiv pentru care dupa ce bateriile de la bord au ramas fara energie cercetatorii de la ESA au pierdut contactul cu Philae care la ora actuala hiberneaza pe cometa la o distanta fata de noi de circa 500 de milioane de kilometri!
Philae insa a reusit sa efectueze o serie de masuratori asupra solului si a gazelor de pe cometa care vor fi extrem de utile: la ora actuala cercetatorii analizeaza aceste date in cautarea de molecule organice – cele care stau la baza vietii. Practic, sustine ESA, au fost efectuate aproximativ 80% dintre masuratorile planificate. In acest fel vom afla daca aceste molecule sunt raspandite in Univers (cum cred multi cercetatori) sau sunt, dimpotriva, rare. Vom avea deci informatii despre viata – care ar putea sa fie originea acesteia?
Cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko calatoreste cu o viteza destul de mare inspre Soare: speranta cercetatorilor la ora actuala este ca panourile solare vor primi o cantitate mai mare de energie si, poate, se vor reactiva in urmatoarele luni. Desigur cei de la ESA vor sta cu ochii si instrumentele lor tintiti spre Philae incercand sa comunice cu acesta.
Inchei cu una dintre surprizele descoperite de Rosetta studiind Cometa: aceasta „canta” – emite semnale electromagnetice care pot fi ascultate pe siteul: https://soundcloud.com/esaops/a-singing-comet
Cercetatorii incearca inca sa descifreze originea acestui misterios cantec.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
Recomandările noastre
