ROMÂNIA, cel mai mare deficit de TVA: 41% din taxă NU AJUNGE la stat

ROMÂNIA, cel mai mare deficit de TVA: 41% din taxă NU AJUNGE la stat

România are cel mai mare deficit în colectarea taxei pe valoarea adăugată dintre ţările din Europa Centrală şi de Est. România colectează cu 41% mai puțin decât ar trebui să colecteze.

„Conform datelor oficiale ale Comisiei Europene (la nivelul anului 2013 - n. r.), statele membre UE din Europa Centrală şi de Est au printre cele mai mari niveluri de deficit în colectarea TVA-ului (dat de diferenţa dintre veniturile pe care bugetul statului ar trebui să le colecteze din TVA şi veniturile pe care le colectează în realitate) ce se încadrează între 22,4% în Republica Cehă şi 41,1% în România”, potrivit analizei PwC. 

„Restul ţărilor CEE au, de asemenea, niveluri mari de deficit în colectarea TVA-ului, respectiv 24,4% (Ungaria), 26,7% (Polonia) şi 34,9% (Slovacia)”, informează PwC. 

În ultimii ani, câteva ţări CEE, cum ar fi România, Slovacia, Polonia, au iniţiat reforme ale administraţiilor fiscale, precum şi programe de modernizare menite să reducă deficitul de colectare a TVA-ului, susțin analiștii financiari. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Această problemă comună a regiunii costă bugetele de stat ale celor cinci ţări CEE în jur de 27 de miliarde de euro anual. 

„În economia globalizată de astăzi, în care evazioniştii fiscali îşi pot schimba nestingheriţi ţările de rezidenţă pentru a profita de portiţele legislative, devine esenţial ca ţările CEE să abordeze problema fraudei fiscale împreună, într-un mod coerent şi coordonat. Prin urmare, ţările CEE ar trebui să-şi intensifice schimbul de bune practici şi să conlucreze în lupta împotriva fraudei fiscale şi în reducerea deficitului de colectare a TVA-ului', a declarat Daniel Anghel, lider Impozite Indirecte CEE al PwC. 

Potrivit specialistului PwC, schemele de fraudare a TVA-ului folosite în trecut în ţările europene occidentale sunt acum replicate în ţările CEE. 

„Aşa numitele fraude de tip carusel şi veriga lipsă au fost identificate în ţările CEE în domenii precum: deşeuri de metal, industria agroalimentară, textile, componente IT, telefonie mobilă, imobiliare şi retail”, a adăugat Anghel.