ROMÂNIA LUI CRISTOIU. O campanie electorală fraudată de DNA

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. O campanie electorală fraudată de DNA

Cu ceva timp în urmă îi spuneam lui Rareş Bogdan, într-o seară, la emisiunea sa Jocuri de putere de pe Realitatea tv: Fiţi atent, cu o zi înainte de primul tur, voi veni la emisiunea dumneavoastră şi vă voi spune, cu aerul definitoriu al unui mare, teribil secret de stat: Duminică va avea loc primul tur al celor mai importante alegeri prezidenţiale din ultimul deceniu.

Nu-i aşa că nici nu v-aţi dat seama de asta?

Vineri, seara, voi profita de analiza de joi mutată vineri, de la Realitatea tv, pentru a-i spune lui Rareş Bogdan ceea ce profeţisem c-o să-i spun.

Indiscutabil, Rareş Bogdan ştie că duminică va fi primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ca gazetar, a fost pe baricade în această perioadă premergătoare primului tur, ba chiar prea pe baricade, după gustul meu, de om care le-am văzut pe toate.

Nu cred însă că sînt puțini alegătorii care vor fi surprinşi să afle că duminică au loc alegeri prezidenţiale şi nu orice fel de alegeri, ci alegeri cruciale pentru destinul românesc în anii următori.

Sau, dacă ştiu, pentru că le-a spus un vecin pensionar, care cască gura la trăncănelile de pe televiziunile de ştiri sau chiar au văzut ei, nimerind din greşeală la o emisiune electorală în timp ce căutau un film poliţist, sentimentul definitoriu e că duminică nu se va întîmpla pentru el ceva mai important decît faptul că-n piaţă s-au adus gogoşari mai ieftini sau că vecinul de peste drum și-a măritat fata cea mică.

De unde plecam cu ceva timp în urmă cînd profeţeam ţinerea primului tur într-o atmosferă de mediocritate vecină cu anonimatul?

De la ceea ce vedeam atunci şi care mi s-a confirmat ulterior, pe parcursul acestei perioade impropriu numite campanie electorală:

Crearea unei succesiuni de diversiuni mediatice menite a acoperi cu fumul lor aţîţător faptele tipice campaniei electorale, cum ar fi confruntările între candidaţi, iniţiativele electorale, propunerile candidaţilor, chiar şi tentativele de fraudare a alegerilor.

La loc de frunte între aceste diversiuni mediatice se situează spectacolele hollywoodiene ale acţiunilor DNA, unice în ultimii zece ani prin ritmul dosarelor scoase din sertare, prin stenogramele compromiţătoare aruncate în presă în dispreţul legii şi al bunului simţ, prin reţinerile şi arestările preventive în cascadă, prin perchezițiile doar de dragul huruitului mediatic, pentru că după ele nu mai vine nimic.

Despre uriaşele pagube aduse democraţiei de această implicare a DNA în campania electorală am mai scris şi am mai vorbit.

Mulţi au fost uimiţi de avertismentele mele şi - pe drept motiv:

– Sînt mai rău decît Căpitanul cînd vine vorba de corupţia la nivel înalt, pe care am denunțat-o ca un grav atentat la fibra poporului român.

S-a văzut în campania dusă de mine, de unul singur aproape, expresia unor chestiuni personale în raport cu Laura Kovesi (procesul intentat pentru afectarea imaginii) sau a unei neașteptate simpatii faţă de Penali.

Nu ştiu dedesubturile acestei surprinzătoare hărniciri a DNA, lăsînd impresia unei spargeri a barajului care ţinea pînă acum zeci de dosare.

Ca jurnalist mă interesează efectele în social-politic ale acţiunilor asumate de o instituţie de forță, parte indisolubilă a statului şi nu deasupra statului.

Principalul efect l-a constituit scoaterea campaniei electorale de pe agenda publică.

Implicaţiile social-politice sînt majore:

1. Cetăţenii români au fost lipsiţi de dreptul democratic de a vota în primul tur în cunoştinţă de cauză. Cu excepţia lui Victor Ponta, toţi ceilalţi candidaţi au fost frustraţi în chip antidemocratic de a fi cunoscuţi mai bine de către alegători. Dacă în cazul lui Klaus Iohannis, maşinăria ACL ar putea corecta cît de cît această frustrare, în cazul celorlalţi candidaţi, nu se mai poate face nimic. Vorbim de dimineaţă pînă seara de reformarea clasei noastre politice din temelii prin pătrunderea unor oameni noi. Cum să se întîmple asta cînd spectacolele DNA au făcut imposibilă cunoaşterea de către români şi a altor candidaţi decît Victor Ponta?

Dacă ar fi fost o campanie adevărată, reală, poate că mulţi români ar fi descoperit-o pe Monica Macovei sau pe Teodor Meleşcanu sau pe orice alt candidat dintre ceilalţi. Nu intrau în primul tur. Da, dar îşi creau platforma pentru a se afirma în politică după scrutin.

2. Spectacolele hollywoodiene ale DNA au făcut imposibilă lămurirea unor momente din destinul principalilor candidaţi. Nu s-a lămurit dacă Victor Ponta a fost sau nu ofiţer acoperit. Nu s-a lămurit nici dacă Klaus Iohannis a fost sau nu implicat în traficul de copii. Adevăratul vot democratic e cel în cunoştinţă de cauză. Dacă adăugăm celor de mai sus faptul că românii nu ştiu aproape nimic despre poziţiile candidaţilor în privinţa marilor probleme ale ţării, avem imaginea unei diversiuni menite a face dependent rezultatul votului din primul tur de maşinăriile de partid, cele care scot oamenii la vot pe post de iobagi ai baronului local sau ai primarului.

3. PSD are cea mai bună maşinărie de vot în orb. Prin reţeaua mafiotă alcătuită din preşedinţi de consilii judeţene, primari, şefi din administraţia publică, PSD şi-a asigurat la fiecare scrutin un scor sigur, indiferent de program şi de candidat. Această maşinărie de vot a fost contracarată în postdecembrism de ieşirea la urne a electoratul anti-PSD, definit prin valori europene, prin credinţa în statul de drept. Scoaterea acestui electorat la vot s-a dovedit întotdeauna dependentă de conştiinţa că participarea lor e crucială pentru destinul românesc în plan european. Implicarea DNA în campania electorală prin căpuşarea campaniei n-a făcut altceva decît să micşoreze interesul pentru scrutin al electoratului care vine de bună voie la urne şi nu scos cu morcovul din faţă şi biciul din urmă de către maşinăria PSD.

4. E limpede că absenţa campaniei electorale a favorizat pe Victor Ponta, principalul beneficiar al deplasării votului spre maşinăria de partid. Nu ştiu, repet, care sînt dedesubturile implicării DNA în campania electorală sau, mai precis, împotriva campaniei electorale, şi nici nu mă interesează.

Ştiu doar că, sub pretextul unui program propriu, fără nici o legătură cu viaţa din afara sediului, DNA a fraudat campania electorală.