Opinii EVZ
ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Părinții teroriștilor din ISIS - Sergenții majori mesianici de la CIA
Sintetizînd dezbaterile recentei Sesiuni a Adunării Generale a ONU, F24, CNN-ul franţuzesc, a decis că mai toate au stat sub semnul situaţiei din Siria. Izvorul acestei realităţi stă în Discursul ţinut de Vladimir Putin la tribuna Adunării Generale în care a chemat la constituirea unei Coaliţii anti-ISIS în genul celei făcute împotriva lui Hitler.
Vladimir Puțin a reiterat în acest discurs teza Moscovei potrivit căreia lichidarea ISIS trece obligatoriu prin sprijinirea lui Bashar al-Assad. Deşi în discursul din faţa Adunării Generale ONU, Barack Obama a reluat acuzaţiile aduse preşedintelui sirian, relatările pe surse ( americane, nu românești!) de la întîlnirea dintre preşedintele american şi preşedintele rus, dar mai ales decizia Moscovei de a bombarda teritoriul ISIS, arată că între SUA şi Rusia a survenit o înţelegere în urma căreia Rusia are mînă liberă în sprijinirea regimului Assad. După Criza refugiaților, Marile Puteri europene, cu excepția Franței, al cărui președinte, François Hollande, se screme să urce măcar cu o litră în sondaje, și-au dat seama că prioritatea priorităților o constituie acum desființarea Califatului islamic instituit de ISIS pe o suprafață din Siria și Irak egală cu cea a Marii Britanii. Sub acest semn, orice Alianță, inclusiv cu Dracuʼ e binevenită. Stimulată de Criza refugiaţilor, presa noastră s-a ocupat şi ea de situaţia din Siria. Fiind vorba de o presă de provincie a Lumii civilizate, articolele publicate au fost materiale copiate de Agerpres şi Mediafax din tot felul de ziare şi site-uri străine, mai mult sau mai puţin obscure. S-a ajuns pînă acolo încît ziare aşa-zis quality au iscălit articole de pe site-uri care reproduceau alte site-uri care, la rîndul lor, reproduceau bloguri, care reproduceau niște păreri. Astfel se explică vehicularea în presa noastră a tezei potrivit căreia ISIS e creaţia lui Bashar al-Assad. Ce ne spun însă veritabilii cunoscători ai situaţiei din Orientul Apropiat? În eseul „The Islamist Phoenix: The Islamic State and the Reddrawing of the Middle Est”, publicat la Seven Stories Press, New York, în 2014, tradus la noi sub titlul de tip OTV Califatul Terorii, publicista Loretta Napoleoni se referă la cine sînt cu adevărat Părinţii ISIS. Deşi autoarea ezită să arate cu degetul spre americani, e mai mult decît limpede acum că părinţii fondatori ai ISIS-ului sînt americanii, mai precis, sergenţii majori mesianici de la CIA. Richard Helms a fost director al CIA între 1966 şi 1977. Mai înainte, timp de 16 ani, a fost adjunctul, apoi şeful Departamentului de Operaţiuni clandestine ale CIA, Departamentul responsabil de lovituri de sat, fraudarea alegerilor, dezinformare planetară, finanțarea terorismului util Americii. Dispunînd de această uriaşă experienţă în Agenţie, el recunoaşte, în Memoriile sale, A Look over My Shoulder, 2004, una dintre marile erori ale CIA: Folosirea – cu sau fără intenţie – în analiza unor lumi de pe Glob a viziunii americane despre lume şi viaţă, analiză care a stat la baza multor Operaţiuni clandestin dezastruoase prin consecințele criminale neprevăzute.
O astfel de greşeală s-a comis faţă de Vietnam: „Analizînd acum problema, mi se pare evident că cea mai mare greşeală a fost faptul că nu s-a înţeles că Ho Chi Minh era reprezentantul acelor războinici care luptau de generaţii pentru libertatea lor şi independenţa Vietnamului faţă de China, Franţa şi Japonia. Conducerea şi populaţia Vietnamului de Nord erau pregătite să lupte, să sufere şi să moară, atîta timp cît ar fi fost necesar pentru a învinge. Deoarece Ho Chi Minh avea senzaţia că a fost înşelat de francezi în repetate rînduri, el nu avea de gînd să se aşeze la masa negocierilor cu Statele Unite numai pentru opri conflictul. Am bombardat, am trimis emisari, am încercat mai multe manevre, dar Vietnamul de Nord nu a oferi un răspuns pozitiv. Niciun fel de presiune, diplomatică sau militară, nu ar fi putut schimba această atitudine. Trebuei să recunoaştem meritele analiştilor Agenţiei, care nu au fost niciodată de acord cu ideea că bombardarea Vietnamului de Nord ar aduce guvernul lui Ho la masa negocierilor.” Americanii nu înţelegeau că Vietcongul beneficia de sprijinul populaţiei nu pentru că era comunist, ci pentru că era naţionalist vietnamez, ridicat la luptă împotriva regimurilor marionetă pro-occidentale pe deasupra şi corupe. La fel s-a întîmplat și cu Asasinarea lui Patrice Lumumba în Congo, și cu lovitura de stat împotriva lui Salvador Allende și cu embargoul împotriva Cubei. Pe lîngă prejudicierea intereselor americane pe termen lung, aceste Operațiuni tembele, puse la cale de sergenții majori mesianici, au produs în lumile respective mult mai mari nenorociri decît cele pentru a căror curmare au fost lansate asasinatele și loviturile de stat. O greşeală de apreciere ținînd de incapacitatea de a pricepe specificul lumilor diverse de pe Glob – zic eu – fac occidentalii şi în aprecierea lumii musulmane. Am povestit undeva – iar dacă n-am povestit o fac acum – întîmplarea mea din timpul călătoriei prin Iran. Ne întorceam cu avionul noi, jurnaliştii români, la Teheran din provincie.
Jocul sorții a făcut să nimerească lîngă mine cu locul o femeie la vreo 50 de ani. De cum s-a stabilizat aparatul după decolare, vecina mea s-a dus la stewardesă pentru a cere să fie mutată de lîngă mine lîngă o femeie pe motiv că doar bărbatu-său avea dreptul, dintre toţi bărbaţii din lume să stea la cîţiva centimetri de ea. Stewardesa s-a conformat. Pe locul ei a fost adus un bărbat, iar ea a fost așezată lângă o femeie. Desigur, în Iran, sînt persoane modernizate, occidentalizate, care refuză legea musulmană, impusă de Regimul islamic, în cazul relaţiei bărbat-femeie. Pasagera de lîngă mine n-a fost obligată de regim să-şi ceară mutarea lîngă o femeie. În avion erau şi femei care călătoreau bine mersi lîngă alţi bărbaţi decît soţii lor. Ea ceruse să se mute pentru că aşa credea ea că-i bine. În satele româneşti, femeile în vîrstă umblă cu părul acoperit şi fustă mult peste genunchi, nu pentru că le impunea asta Legea, ci pentru că aşa cred ele că e cuviincios. Dezastrul produs de americani în lumea musulmană prin Operațiunea clandestină Primăvara arabă îşi are temeiul în paranoia sergenților majori mesianici din CIA de a impune altor lumi regulile de viaţă din America, din Occident, dar care intră în conflict cu regulile de viață după care trăiesc aceste popoare. În iresponsabilitatea lor, sergenții majori mesianici din CIA au finanțat pe teroriștii din ISIS. Fiind vorba de sunniţi, Arabia Saudită, Qatarul, Turcia, ţări cu sunniţi dominanţi, au finanţat ISIS-ul împotriva şiitului Assad. În 1917, în Rusia s-a petrecut un fenomen despre care sergenţii majori mesianici din CIA ar fi trebuit să ştie. Pe fondul prăbuşirii unei Autorităţi – a Ţarului – a biruit o altă Autoritate: Bolşevicii. Pe teritoriul eliberat de ISIS şi de rebelii anti-Assad, a pus stăpînire forţa cea mai bine organizată: ISIS-ul. Pe teritoriul curăţat de moşmondiţii anti-Assad, ISIS a trecut la constituirea Califatului.
Ne puteți urmări și pe Google News
Îmi amintesc şi acum că, în urmă cu cîţiva ani, citeam în publicaţiile franţuzeşti realmente independente reportaje despre teroarea islamică din teritoriul cucerit de ISIS. Nimeni dintre ştabii occidentali nu recunoştea că, în comparaţie cu ISIS, Assad era Răul cel mai mic. Loretta Napoleoni avertizează asupra unei realităţi de după cel de-al Doilea Război Mondial: Războaiele din diferite zone ale lumii duse prin intermediari. În timpul Războiului rece, Războiul prin intermediari se ducea între cele două Superputeri: URSS şi SUA. În funcţie chiar de înţelegerile dintre cele două, un război de la periferia Imperiilor se încheia fie printr-un compromis, fie prin victoria unei dintre cele două Superputeri. După sfârșitul Războiului Rece locul Lumii Bipolare l-a luat Lumea multipolară. Prin urmare, cei care duc Războiul prin intermediari nu mai sînt doi, ci mai mulţi. Conflictul din Siria e unul tipic Războiului prin intermediari. Spre deosebire de altădată, finanţatorii Războiului nu mai sunt doar cele două superputeri. Pe Assad îl sprijină Rusia, dar şi Iranul. ISIS e sprijinit de Arabia Saudită, de Qatar şi de Turcia. Kurzii, un alt actor, sînt sprijiniţi de americani, dar duşmăniţi de turci. Pe acest fond, notează autoarea, ISIS a profitat şi, în loc să folosească bani idați de CIA pentru a-l doborî pe Assad, i-a pus la bătaie ca să-şi facă propriul stat: „Ce deosebeşte această oragnizaţie de alte grupuri armate precedente – inclusiv acelea care acţionau în timpul Războiului Rece – şi ce i-a asigurat imensul succes au fost modernitatea şi pragmatismul său. Conducerea sa dovedeşte o înţelegere fără precedent a limitărilor cu care se confruntă puterile actuale într-o lume globalizată şi multipolară. De pildă, ISIS şi-a dat seama, înaintea multora, că în Siria nu ar fi posibilă o intervenţie militară străină conjugată de tipul celor din Libia sau Irak. Pe acest fundal, conducerea Statului Islamic s-a folosit cu succes, în propriul avantaj şi aproape pe neobservate, de conflictul sirian – o versiune contemporană a tradţionalului război prin intermediari, la care iau parte o mulţime de sponsori şi grupări armate. Pentru că doreau să provoace schimbarea regimului din Siria, kuweitienii, qatarienii şi arabii saudiţi au finanţat numeroase organizaţii armate, una dintre ele fiind ISIS. Totuşi, în loc să se angajeze în războiul prin intermediari, întreţinut de sponsorii săi, Statul Islamic s-a folosit de banii lor pentru a-şi stabili propriile bastioane teritoriale în regiuni strategice din punct de vedere financiar, cum ar fi bogatele cîmpuri petroliere din estul Siriei. Nici o altă grupare din Orientul Mijlociu nu reuşise pînă atunci să se impună ca noul lider al regiunii folosindu-se de banii bogaţilor susţinători din zona Golfului Persic.”
Cum s-a întîmplat şi cu talibanii, America şi-a dat seama că a creat un monstru. Singurul care se bate pe teren cu Monstrul e Assad. Pentru a-l sprijini, America a avut nevoie de o rescriere a Monstrului Assad, fie şi pentru a-l înfăţişa drept răul cel mai mic. Să fie Criza Refugiaţilor una provocată de americani în cooperare cu rușii pentru a-l sprijini pe Assad în lichidarea ISIS?!
Recomandările noastre
