România, oaia neagră a Europei la fumat. Am ajuns mai rău decât turcii

România, oaia neagră a Europei la fumat. Am ajuns mai rău decât turcii

Pentru că în Europa se fumează prea mult comparativ cu SUA sau Canada, o directivă impune noi reguli privind țigările în UE. Recomandări mai vechi sunt ignorate în România, țara noastră având legi mai proste decât Turcia, Ungaria sau Bulgaria.

Cei 700.000 de europeni care mor în fiecare an din cauza fumatului reprezintă motivul principal pentru care autoritățile europene au decis schimbarea legilor anti-fumat. România, alături de Cehia, Polonia și Bulgaria au făcut notă discordantă și au refuzat inițial noile reglementări. După negocieri intense, au căzut de acord să se conformeze, cu unele cerințe.

Reguli noi din mai 2014

„În Canada, numărul fumătorilor este undeva la 18%, în SUA - 20%, în timp ce media în țările UE este de 28%. Era nevoie de o schimbare a legislației”, a declarat Martin Seychell, director adjunct la Departamentul Consumers and Health, de la Comisia Europeană.

Ne puteți urmări și pe Google News

În acest context, România are una dintre cele mai permisive legi anti-fumat (suntem singurii care permitem fumatul în baruri și restaurante) și nici nu sunt șanse ca acest lucru să se schimbe prea curând.

Noile legi votate recent în Parlamentul European, care intră în vigoare din luna mai 2014, sunt însă obligatorii și pentru noi. Mai concret: se interzic țigările cu arome și cele slim; pachetul de țigări va fi acoperit aproape în totalitate cu avertismente, se introduc reguli noi pentru țigările electronice.

Slimurile și aromele, interzise

Viitoarele pachete vor fi acoperite în mod obligatoriu cu avertismente referitoare la sănătate sub formă de text și imagini pe 65% din partea anterioară și posterioară. De asemenea, 50% din suprafața părților laterale ale pachetelor va avea avertismente referitoare la sănătate (de exemplu, „Fumatul ucide – renunțați acum”; „Fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer”), înlocuind actualele indicații privind conținuturile de gudron, nicotină și monoxid de carbon.

Pachetele suple de țigarete, stil „ruj de buze”, vor fi interzise, iar cei care vor să renunțe la țigări vor avea pe pachet un număr la care pot cere ajutor. Nici țigările cu arome nu scapă. „Pe pachete nu va fi permisă prezența caracteristicilor sau a elementelor promoționale sau înșelătoare. Acestea includ, de exemplu, referiri la gust, arome sau la absența lor (de exemplu, fără aditivi)”, explică oficialii UE.

Țigările electronice, pericol pentru copii

Nu doar țigările clasice sunt vizate, ci și cele electronice. „Am avut în UE cazuri de copii ajunși la spital din cauza abuzului de nicotină. Au înghițit lichidul de la rezervele țigărilor electronice. Nu se cunosc exact care sunt efectele țigărilor electronice, așa că trebuie să fim circumspecți și să le reglementăm mai clar. Ar trebui folosite doar pentru a renunța la fumatul clasic, nu de către adolescenți”, au justificat noile reguli chiar cei care le-au gândit. În consecință, va exista un nivel maxim pentru concentrația de nicotină în cazul țigaretelor electronice și volume maxime pentru cartușe și recipiente cu lichide care conțin nicotină. Acestea vor trebui să fie etanșe și imposibil de deschis de către copii.

Legea românească anti-fumat, blocată din 2011

În România, este cea mai gravă situație din Uniunea Europeană, legea anti-fumat fiind extrem de permisivă, sunt de părere experții în sănătate. „Suntem singurii care mai permitem fumatul în restaurante și baruri și nici nu avem un deadline pentru a lua vreo măsură în privința asta, ceea ce în Austria, unde este permis fumatul în anumite zone, spre exemplu, nu este cazul”, ne-a explicat coordonatorul Programului Național „Stop Fumat”, Magda Ciobanu.

Legea care reglementează politicile anti-fumat este blocată din anul 2011 la Camera Deputaților. Și la discuțiile pe noile directive, țara noastră a fost criticată. „Am invocat argumentul că avem plantații de tutun: mai avem 300 de producători pe 1.500 de hectare, în timp ce înainte de 1989 se cultivau 40.000 de hectare. Polonia, în schimb, cultivă și acum zeci de mii de hectare”, ne-au explicat experți anti-fumat.

Excepțiile de la regulă: mentol în Polonia, tutun pentru uz oral în Suedia

Reducerea numărului de fumători nu este doar un subiect de sănătate. „Dacă avem populație sănătoasă vom avea costuri mai mici în sănătate. Am primit o mie de e-mail-uri într-o noapte, mulți nemulțumiți de regulile privind țigările electronice. Însă, eram rămași mult în urmă față de SUA. Inclusiv Turcia, deși nu e membră UE, a impus restricții, iar numărul de fumători a scăzut cu 21%”, a justificat inițiativa Karl-Heinz Florenz, membru în Parlamentul European, din partea Germaniei, la un seminar pentru jurnaliștii specializați în sănătate.

Dacă la început se opuneau noilor reglementări Polonia, Cehia, Bulgaria și România, invocând motive economice și impactul directivei asupra locurilor de muncă, la final Directiva Europeană care limitează fumatul a fost adoptată unanim, cu mici nuanțe (mentolul va fi acceptat în Polonia în Suedia).

Iată cele mai importante excepții:

- Mentolul este considerat o aromă caracteristică și eliminat treptat din comerțul cu produse din tutun pe parcursul unei perioade de patru ani – perioadă care se aplică tuturor produselor cu o de piață de peste 3 % în UE.

- Alte produse din tutun, cum ar fi trabucurile, țigările de foi și produsele din tutun care nu se fumează, sunt exceptate de la interdicția de utilizare a aromelor caracteristice. Această exceptare va fi eliminată în cazul în care circumstanțele se vor modifica substanțial (în ceea ce privește volumul vânzărilor sau prevalența utilizării în rândul tinerilor). Tutunul pentru uz oral (tutunul snus) este exceptat de la această interdicție, precum și de la alte reglementări referitoare la ingrediente.

În UE, tutunul pentru uz oral (cum este și tutunul snus) – care nu este mestecat – a fost interzis din 1992. Suedia beneficiază de o derogare în conformitate cu tratatul de aderare a Suediei, cu condiția ca produsul să nu fie vândut în afara țării. Tutunul snus generează dependență și are efecte adverse asupra sănătății.

Comerțul ilicit, sub urmărire

Noua directivă include și măsuri împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun, pentru a asigura faptul că numai produsele care respectă directiva sunt vândute în UE. Ea introduce un sistem de urmărire și trasare la nivelul UE pentru lanțul legal de aprovizionare, precum și caracteristici de securitate vizibile și invizibile (de exemplu, holograme), care ar trebui să faciliteze aplicarea măsurilor de respectare a legislației și să ajute autoritățile și consumatorii să detecteze produsele ilicite.

Florence Berteletti, director Smoke Free Partnership: „Vânzările ilegale de țigări din România sunt «hrănite» de corupție”

Pornind de la argumentul că profiturile industriei tutunului sunt mai mari decât cele Microsoft, McDonalds și Coca- Cola la un loc, iar acestea au urcat în timpul crizei economice, Florence Berteletti, director la Smokefree Partenership, e convinsă că restricționarea țigărilor este lucrul corect care trebuia făcut. Expertul face o fotografie a consumului de țigări în țările UE, insistând asupra României.

EVZ: Care sunt diferențele între țările europene în privința politicilor anti-fumat? Florence Berteletti: Există țări care conduc în privința aceasta, cum ar fi Marea Britanie, Irlanda și Norvegia și țări care sunt în coada clasamentului, cum ar fi România, Austria, Portugalia și unele părți din Germania.

De ce spuneți despre România că este în coada clasamentului? România stă foarte rău la capitolul politici anti-fumat și mai mult de atât a și fost împotriva introducerii noilor reguli prin Directiva Europeană recent votată. Motivele, din punctul meu de vedere, țin de presiunea pe care a făcut-o industria tutunului, care s-a organizat după țările cele mai slabe...

Cum stau țările vecine României? Bulgaria a decis recent interzicerea totală a fumatului în public, Ungaria a înregistrat o scădere record a numărului de fumători. Faptul că în România se permite ca în baruri și restaurante să se poată alege dacă se fumează sau nu, este o politică care promovează fumatul. - Care sunt cele mai importate schimbări pe care le va aduce noua directivă europeană? - Cea mai importantă modificare va fi faptul că pachetele de țigări vor avea grafice de avertizare pe toate părțile: în față (rămân și actualele pictograme), pe spate și pe lateral. De asemenea, nu vor mai fi permise pachetele de țigări în culori atrăgătoare. Tinerii sunt atrași de culori și etichete.

Are România o problemă la acest capitol? Există o problemă gravă la granița cu Ucraina, de unde vin țigări ilegale. România se descurcă rău la politici antifumat și în același timp are o mare problemă cu importurile ilegale. Sunt strâns legate cele două componete. Dacă s-ar introduce în baruri și restaurante interzicerea totală a fumatului nu ar mai crește traficul. Multe guverne sunt de partea industriei tutunului, iar Guvernul României este unul dintre ele, însă nu este un argument faptul că dacă interzici fumatul va crește importul ilegal, în restul țărilor UE nu s-a întâmplat asta. Pentru a putea controla acest fenomen trebuie respectată legea și trebuie să ai mai puțină corupție. Pentru că vânzările ilegale sunt hrănite de corupție, de un control prost al graniței și de politicile permisive anti-fumat.