Americanul Saul Bellow, căruia Editura Polirom îi dedică o serie de autor, este, înaintea lui Orhan Pamuk, primul scriitor laureat cu Nobel care a vizitat România.

În aceste zile, editura Polirom iniţiază o serie de autor dedicată celebrului scriitor american Saul Bellow (1915- 2005), care a cucerit Premiul Nobel în 1976. Prima carte din serie este traducerea romanului „Planeta domnului Sammler“, inedit până acum în româneşte.

De vorbă cu Norman Manea

Saul Bellow a fost primul autor premiat cu Nobel care a vizitat România, în 1977, şi singurul până la Orhan Pamuk, care este aşteptat la Bucureşti luna viitoare. Scriitorul turc, laureatul Premiului Nobel pentru literatură în 2006, este aşteptat în România pe 23 aprilie, pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, şi la începutul lunii iunie, cu prilejul târgului de carte Bookfest.

Luna viitoare, Orhan Pamuk va fi la Bucureşti împreună cu alţi doi scriitori cu şanse mari la Nobel, Norman Manea şi Antonio Tabucchi, cu care este bun prieten. Într-un interviu recent acordat în „Suplimentul de cultură“, scriitorul Norman Manea dezvăluia şi că, tot atunci, Editura Polirom va lansa şi o nouă serie de autor, dedicată operei sale. Între primele titluri care urmează să apară, alături de reeditarea romanului „Întoarcerea huliganului“ şi de poemul „Vorbind pietrei“, se află şi două cărţi în dialog: „Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici“ şi „Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow“. Manea aminteşte un lucru puţin cunoscut, acela că Saul Bellow a fost căsătorit cu o româncă şi a vizitat, în 1977, România, experienţă terifiantă descrisă în romanul „Iarna decanului“.

A patra soţie - o româncă

Românca Alexandra a fost cea de-a patra soţie a lui Saul Bellow, iar diferenţa dintre ei era de aproape 20 de ani. I-a stat alături timp de zece ani, din 1974 până în 1984. După aceea, Bellow s-a căsătorit, în 1989, pentru a cincea oară, cu Janis Freedman, o studentă de-a sa, până la sfârşitul său din 2005

Alexandra, la rândul ei, se va recăsători cu matematicianul Alberto P. Calderon. Alexandra Ionescu-Tulcea, devenită Bellow, era o renumită matematiciană, născută în România, ca fiică a profesorului dr. Dumitru Bagdasar - creatorul neurochirurgiei româneşti - şi a Floricăi Bagdasar, fostă Ciumetti, specialistă în psihiatrie infantilă. Deşi fratele ei fusese un cunoscut legionar, Florica Bagdasar a fost ministru al sănătăţii în perioada 1946-1948, urmând în acest post soţului ei, care murise în 1946.

Alexandra şi-a terminat studiile de matematică în 1957 şi împreună cu primul ei soţ, matematicianul Ionescu-Tulcea, au rămas în Statele Unite, unde fuseseră invitaţi de către Universitatea Yale. Devine o distinsă profesoară de matematici la Nordwestern University din Evonston, Illinois.

Imediat după cutremurul din 1977, soţii Bellow vizitează Bucureş tiul, mama Alexandrei fiind pe moarte, internată la Spitalul Elias. Alexandra era însă transfugă şi nu i s-a permis să-şi vadă mama. Soţii Bellow au rămas în Bucureşti peste zece zile, până după moartea şi incinerarea Floricăi Bagdasar, locuind, ca şi în roman, împreună cu sora acesteia, într-un apartament de pe strada Galaţi şi suportând toate privaţiunile dictaturii ceauşiste.

Experienţa acestei vizite în care deja laureatul Premiului Nobel era urmărit de Securitate, precum şi percepţia lumii cenuşii a dictaturii comuniste se vor regăsi în romanul „Iarna decanului“, apărut în 1982. În 2001 îi va apărea romanul „Ravelstein“, unde îi atacă dur pe fosta soţie, Alexandra, şi pe Mircea Eliade, pe care-l cunoscuse prin intermediul soţiei lui de origine română (Alexandra era prietenă cu Christinel, soţia lui Eliade).

SERIE DE AUTOR

Un roman inedit în româneşte

Editura Polirom începe seria de autor dedicată lui Saul Bellow cu romanul „Planeta domnului Sammler“, pentru prima oară tradus în limba română. Traducerea cărţii este semnată de Ruxandra Drăgan şi Călin Coţoiu. Pentru acest roman, Saul Bellow a câştigat, în 1970, pentru a treia oară, prestigiosul National Book Award. Editura pregăteşte alte două cărţi, netraduse până acum în româneşte: „Aventurile lui Augie March“ (1953) şi „Filiera Bellarosa“. ’’Camera era întunecată, frigul muşcător. Toaleta, plasată într-o cămăruţă cât o celulă, separată de baie, era gotică. Hârtia de toaletă, aspră. Sus, în rezervor, nu era apă. Turnai în closet cu una din găleţi.’’ Saul Bellow scriitor, (fragment din „Iarna decanului“)