Tendinţa de emigrare a românilor către Italia şi Ungaria este înlocuită, în ultimii ani, de dorinţa de a se stabili definitiv în ţări ca Spania, Franţa şi Canada. Mai mult, încep să ne plece specialiştii în locul muncitorilor calificaţi.

Românii care au plecat peste hotare să muncească au început să se orienteze din ce în ce mai mult către spaţiul spaniol, în sensul unei emigrări definitive, şi mai puţin către Italia, ţara care s-a aflat în topul preferinţelor autohtonilor. Însă, contrar aşteptărilor, "cea mai puternică emigrare definitivă nu se produce din regiunile sărace (Oltenia, Moldova, Muntenia), ci din cele bogate (Bucureşti, Banat, Transilvania)", susţine Dumitru Sandu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Bucureşti. Acesta a observat o "reducere a atractivităţii migratorii a Italiei şi Ungariei şi sporirea numărului de plecări în Spania, Franţa şi Canada". De asemenea, susţine profesorul, regiunile intracarpatice şi Bucureştiul sunt principalii exportatori de populaţie, iar regiunile sudice au cele mai reduse rate de emigrare. Bani mai puţini, ţări noi de interes Profesorul a explicat, în cadrul unei conferinţe organizate de Senat pe tema efectelor migraţiei, că "principalele schimbări de dată recentă în migraţia internaţională din România, cu consecinţe pentru dezvoltare" vizează în special "reducerea intrărilor (anuale) de remitenţe în 2009 şi 2010 la 50% faţă de nivelul din 2008". Cu alte cuvinte, românii trimit din ce în ce mai puţini bani acasă. Asta, în condiţiile în care "volumul emigrării se menţine la un nivel apropiat de cel din 2008 (aproximativ 2,8 milioane persoane)". Profesorul oferă şi câteva posibile explicaţii: "reducerea veniturilor migranţilor datorită crizei, tendinţa tot mai multor familii de a stabiliza emigrarea, eventualele costuri de relocare în spaţiul vestic", dar şi "sporirea vechimii medii de locuire în străinătate". În plus, adaugă el, se observă şi o tendinţă de "reluare moderată a creşterilor de remitenţe din trimestrul III 2009". În afară de banii pe care aceştia îi trimit în economia României, experienţa de migraţie în străinătate are un alt efect pozitiv, susţine Sandu: un nivel mai mic al mortalităţii infantile. Însă, emigrarea temporară "are un impact negativ asupra bugetelor locale, dar şi unul pozitiv asupra construcţiei de locuinţe în comunităţile de unde provin". Românii întârzie întoarcerea, nu abandonează ţara Pe de altă parte, Iris Alexe, coordonatorul programului de migraţie de la Soros România spune că a observat mai degrabă o "tendinţă spre migraţia semipermanentă a românilor" decât una de mutare definitivă cu toată familia în ţările unde au emigrat. "Nu cred că e vorba neapărat de faptul că nu se mai întorc deloc în ţară, ci mai degrabă îşi amână întoarcerea în România. Sincer, nici nu prea au de ce să revină, în condiţiile în care criza din România arată mult mai urât decât în Italia sau Spania", este de părere Alexe. Ea adaugă şi un alt fenomen identificat în ultima vreme în ceea ce priveşte migraţia românilor peste hotare: muncitorii calificaţi, care în anii trecuţi puneau umărul la dezvoltarea agriculturii din Italia şi Spania, încep să fie depăşiţi numeric de românii specializaţi, cu înalte calificări, aşa cum este exodul masiv al medicilor şi al asistentelor medicale din ultima vreme. "Se observă o schimbare a profilului migrantului român: a crescut numărul celor cu înaltă calificare, gen medici şi asistente medicale, faţă de cei cu educaţie medie, calificaţi pe diferite meserii, care au ales să muncească în alt stat european", explică Iris Alexe. De ce nu se întorc în ţară dacă şi acolo e criză Aceasta a explicat şi motivele pentru care românii care au emigrat nu se întorc în ţară în ciuda crizei generalizate. În primul rând, chiar dacă au rămas şomeri, primesc în afară 800-1.000 de euro ajutor de şomaj, la care se mai adaugă alte sume pe care le câştigă muncind la negru, cu ziua sau sezonier. În plus, spune Alexe, în ţările în care au migrat în anii trecuţi, ei se pot mişca în interiorul acelui stat sau se pot muta chiar în alte state europene, cum ar fi Belgia, Franţa sau Marea Britanie, pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit. În plus, mulţi au putut chiar să-şi schimbe meseria cu alta cerută acum pe piaţa muncii. "Cu toate aceste beneficii, reuşesc să facă faţă acolo acestei situaţii de criză şi nu mai văd niciun motiv să se întoarcă în România. Ei nu au tăiat legăturile cu România şi ştiu foarte bine care e situaţia din ţară, iar criza arată mai bine acolo decât în ţară", conchide reprezentantul Soros România. Copiii, trimişi în ţară din lipsă de bani Alexe, ca şi profesorul Sandu, atrage atenţia şi asupra unui alt efect negativ al migraţiei românilor: copiii pe care îi lasă singuri acasă, într-un sistem care încă nu are servicii specializate pentru ei şi nicio monitorizare adecvată. "Încă avem această această problemă a copiilor rămaşi acasă, pentru care ar fi nevoie de o strategie. Asta, mai ales că, în această perioadă de criză mulţi dintre părinţii care şi-au luat copiii cu ei în străinătate i-au trimis înapoi în ţară, pentru că nu au bani să-i ţină şi pe ei", a explicat Iris Alexe. Ceea ce înseamnă că numărul copiilor rămaşi singuri în ţară, fără părinţi, va creşte şi mai mult, faţă de cifra de aproape 200.000, estimată de cei de la Soros. Însă, aceasta adaugă şi un alt motiv pentru care pe români nu prea îi trage inima să se întoarcă acasă. "Se simt abandonaţi de statul român, pentru că autorităţile nu-i întreabă nimic, nici când fac legi, nici când fac strategii. Din interviurile pe care le-am avut cu ei am aflat că sunt nemulţumiţi de faptul că ei sunt importanţi pentru statul român doar când vine vorba de trimis bani acasă. Oricum, pe termen mediu şi lung, ei vor trimite din ce în ce mai puţini bani, aşa este ciclul migraţionist, de obicei se trimit mai mulţi bani în primii ani", povesteşte Alexe. REDUCERE Bani din ce în ce mai puţini De altfel, această scădere a remitenţelor, subliniată şi de profesorul Dumitru Sandu, se vede şi în statisticile Băncii Mondiale (BM). Astfel, potrivit ultimului raport BM, românii care muncesc în străinătate vor trimite în ţară, anul acesta, 4,517 miliarde de dolari, faţă de 9,381 miliarde de dolari în 2008. Efectele crizei s-au făcut simţite însă încă de anul trecut, când românii emigranţi au trimis 4,928 miliarde de dolari în România. La nivel mondial însă, în ciuda recesiunii globale, cuantumul sumelor trimise de emigranţi în ţările de origine creşte anul acesta cu 6% faţă de 2009 şi va ajunge la 325 de miliarde de dolari, mai arată estimările Băncii Mondiale. În 2010, cei mai prolifici sunt indienii (55 de miliarde de dolari), urmaţi de chinezi (51 de miliarde de dolari), mexicani (22,6 miliarde de dolari), filipinezi (21,3 miliarde de dolari) şi francezi (15,9 miliarde de dolari), mai arată raportul instituţiei.