Rupturi europene: UE e fracționată și are tot mai multe state care încalcă regulile comune | PULSUL PLANETEI

Iulian Chifu
Autor: | | 9 Comentarii | 1624 Vizualizari

Anul 2015 a reprezentat o accentuare a fracționării Uniunii Europene în abordarea numeroaselor crize cu care s-a confruntat.

 Dacă cea mai mare falie s-a creat în abordarea migranților, cu diferențe majore între Vest și Est, totuși cele mai periculoase divergențe sunt ieșirile tot mai dese ale unor state din regulile europene, respective încălcarea flagrantă și repetată a acestor reguli.

E adevărat că primii vinovați sunt tot membrii originari ai Uniunii, care încalcă tratatul de stabilitate, respectiv limitele deficitului bugetar. Franța și Italia par să fie cele mai indisciplinate în acest sens, însă cum economiile celor două state sunt prea mari ca să se prăbușească sau ca cineva să le salveze, deficitele, ca și datoriile, rămân excesive dincolo de limitele admise după criza economică globală și cea a datoriilor suverane.

Dar cele mai vizibile încălcări și statele considerate turbulenții din sistemul european rămân Marea Britanie, care are deja numeroase opțiuni și excepții convenite în tratate, și se îndreaptă spre o renegociere a tratatelor, dacă nu o ieșire prin referendum din UE, apoi Ungaria, cea mai cunoscută țară, care încalcă regulile democrației și principiile fondatoare ale UE în ultimii ani, și, mai nou, chiar Polonia, criticată pentru modificarea legii Curții Constituționale și limitarea dreptului de supervizare a constituționalității legilor, respectiv legea privind mass media publică, criticată pe scară largă la nivel european. Pe lângă acestea, reacția față de migranți a Slovaciei, care a contestat la Curtea Europeană de Justiție decizia privind cotele – cu șanse de a câștiga, spun unii – pare doar o diferență de vederi și respectarea mecanismelor europene de contestare, în timp ce gardurile Ungariei, Croației, Sloveniei împotriva imigranților sunt fenomene aproape acceptabile de control al exodului, deși marchează diferențe majore de opțiune și, mai ales, un eșec de atingere a consensului la nivel europen și tentative de impunere a deciziilor adoptate în nucleul dur european unor state.

Ultima manifestare este cea a Italiei lui Matteo Renzi, care a intrat într-un conflict deschis cu Germania şi Comisia Europeană. De la neînțelegeri cu instituțiile europene pe tot parcursul anului trecut, în ultimele zile pare să fi intrat într-un război deschis cu Comisia Europeană şi cu Germania, care nu văd cu ochi buni deciziile sale de a acorda ajutoare de stat băncilor şi de a nu respecta ţinta deficitului bugetar.

Un motiv de dispută între Roma şi Bruxelles îl constituie iniţierea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement împotriva Italiei, după ce guvernul de la Roma a acordat companiei siderurgice Ilva un împrumut în valoare de 300 de milioane de euro, considerat de executivul comunitar drept ajutor de stat. Ministrul italian al transporturilor, Graziano Delrio, susţine însă că s-a făcut tot ce se putea pentru salvarea respectivei societăţi, astfel că acest împrumut este singura opţiune rămasă.

Un alt front este legat de ajutoarele de stat acordate băncilor italiene. CE nu agreează decizia privind salvarea băncii Tercas şi în prezent evaluează decretul „Să Salvăm Băncile”, aprobat cu câteva luni în urmă de guvernul de la Roma şi care a permis supravieţuirea a patru mici entităţi financiare. De fapt, Renzi vrea să lupte împotriva măsurilor de austeritate impuse Italiei de la Bruxelles după criza din anul 2008, cea mai importantă fiind atingerea unei ţinte de deficit bugetar de 1,8% din PIB.

În fine, Italia critică Germania, pe care o acuză că hotărăşte în locul Comisiei Europene sau cel puţin îi influenţează acesteia deciziile, apreciind de asemenea că şi executivul comunitar la rândul său are tendinţa de a favoriza Berlinul. Opoziţia Germaniei faţă de crearea unui sistem comun de garantare a depozitelor bancare în Zona Euro şi extinderea gazoductului Nord Stream - care leagă Rusia de Germania - după ce a fost abandonat proiectul gazoductului South Stream - ce ar fi avut o ramificaţie şi către Italia - sunt doar două motive ale tensiunilor dintre Roma şi Berlin

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi