Rusia sfidează lumea: în Donbas, de la inundarea cu pașapoarte rusești, la recunoașterea actelor separatiste „din motive umanitare” | PULSUL PLANETEI

Rusia sfidează lumea: în Donbas, de la inundarea cu pașapoarte rusești, la recunoașterea actelor separatiste „din motive umanitare” | PULSUL PLANETEI

Rusia continuă să sfideze lumea și să provoace administrația Trump, pentru a testa gradul de rezistență la provocări și tipurile de reacție pe care le acceptă noul președinte American, în dorința sa de a încerca să se înțeleagă cu Rusia la anumite niveluri.

 Astfel, Președintele Vladimir Putin a semnat un act de recunoaștere a documentelor emise de autoritățile separatiste pro-ruse, instalate de Moscova în zonele ocupate din Donetsk și Luhansk.

Practic, este vorba despre recunoașterea documentelor de identitate, a diplomelor, certificatelor de căsătorie și înregistrarea vehiculelor în regiunile separatiste ucrainene, în condițiile în care nu există nicio supervizare a autorităților locale care le emit, niciun control asupra respectării regulilor de emitere a acestor acte, nu mai vorbim despre credențialele necesare pentru a putea emite asemenea documente. Pe fond, este vorba despre un gest de sfidare a comunității internaționale și de provocare a unor reacții, și nu unul necesar la nivel practic, chiar dacă motivația prezentată de autoritățile ruse este cea a unor rațiuni umanitare.

Reacțiile au venit imediat de la Franța, Germania, UE și SUA, care au considerat, în unanimitate, că un asemenea gest nu e făcut să susțină procesul de pace, din contra, el contravine prevederilor acordurilor de la Minsk. În replică, Kremlinul a anunțat că legislația are caracter temporar și e valabilă până când se va realiza soluționarea politică a situației din cele două regiuni. „Federația Rusă a acționat, în primul rând, pentru motive umanitare. Ordinul este în acord perfect și respectă legislația internațională, care nu interzice recunoașterea documentelor necesare pentru implementarea drepturilor și libertăților, garantate de către autoritățile care nu sunt recunoscute internațional”, a anunțat, într-o declarație publicată pe contul de Facebook, Ministerul Afacerilor Externe rus.

Ne puteți urmări și pe Google News

Reacțiile occidentale au variat între „denunțarea deciziilor lui Putin, al cărui ordin încalcă prevederile procesului de pace de la Minsk”, afirmație asumată de autoritățile ucrainene, și afirmația purtătorului de cuvânt al Guvernului german, care afirmă că ordinul „este în contradicție directă cu tot ceea ce s-a agreat la Minsk”. UE susține, tot la nivel de purtător de cuvânt, că Rusia „nu respectă spiritul acordurilor de la Minsk” și afirmă că UE nu va recunoaște niciun asemenea document, sprijinind integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Interesant este de ce Rusia a recurs la un asemenea act, în momentul în care luptele au escaladat în mod substanțial, în ultimele săptămâni, și doar Conferința de Securitate de la Minsk din weekend a adus o oarecare diminuare a schimburilor de focuri și noi acorduri de încetare a acestuia. Mai ales că instrumentarul la dispoziția Rusiei este cu adevărat larg, iar nevoile reale ale populației din acele regiuni nu reclamă asemenea decizii, ce antrenează reacții dure și semne de nervozitate față de perspectiva chiar a recunoașterii administrațiilor separatist, instalate de Rusia, în cele două regiuni din Estul Ucrainei. Până de curând, acțiunea în regiunile ocupate, unde au fost montate de către Rusia lui Putin regimuri-marionetă, era aceea de a da pașapoarte și cetățenia rusă în masă. Procesul de „pașaportizare” a populației s-a derulat, astfel, în toate regiunile cu războaie înghețate, Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria. În plus, pașapoartele și cetățenia rusă au putut lesne să fie obținute de către numeroșii locuitori de origine rusă din Ucraina, pe baza legii ce privește protejarea drepturilor rușilor, rusofonilor și compatrioților. Ei bine, acest lucru nu a mai fost utilizat, în formă exclusivă, în Donbas, ci s-a trecut la o formulă prealabilă de recunoaștere a autorității prin intermediul documentelor emise și a reprezentanților „aleși”, un adevărat test al diplomațiilor europene. Un proces care nu a avut loc nici în cazul regiunilor georgiene ocupate și recunoscute unilateral ca state distincte, Abhazia și Osetia de Sud. Această mișcare subliniază, în fapt, valoare de întrebuințare ca test al actualului gest, care are relevanță practică marginală.