PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Turism

Sălașele gugulanilor din ultima redută de sălbăticie din Europa intră în circuitul turistic. Satul care prinde viață

Autor: Georgeta Petrovici | sâmbătă, 09 ianuarie 2016 | 1 Comentarii | 3159 Vizualizari
Un sat părăsit din Banat, în care mai locuiesc doi bătrâni, va fi salvat de la dispariție, fără a fi sufocat de tehnologia modernă. Cei cărora le place aventura vor putea trăi în mijlocul naturii, precum strămoșii: printre zimbri fără curent sau apă caldă

După ce au adus zimbri în zona cei de la WWF( (World Wildlife Fund) România au decis să salveze cătunul Plopu din comuna Armeniș, județul Caraș Severin.

Depopulat, sătucul se găsește într- un loc care-ți taie respirația. Răsfirat pe dealuri, la peste 500 m altitudine, pe valea râului Lung, la 15 kilometri de comuna Armeniş, într-o pădure de foioase, parte din singura pădure virgină de mari dimensiuni care a mai rămas în Europa, acesta numără 60 de locuințe. Părăsite! Când mergi în sat, te copleșește liniștea.


FOTO: Căsuțele din cătunul Plopuvor fi reabilitate și vor fi introduse în circuitul turistic, fără a le știrbi din farmecul secular  FOTO WWF ROMÂNIA



În localitate mai trăiesc doar doi bătrâni, de 80 de ani, pe care nu-i lasă sufletul să părăsească locul în care au stat o viață. Nu contează că nu au apă la robinet sau curent electric.


Viața la lumina opaițului

Casele din Plopu se numesc sălașe și reprezintă, în fapt, locuințele de vară ale gugulanilor, care se mutau aici, când începeau sezonul agricol și păstoritul, ca să plivească grădinile și să aibă grijă de oi.

Sunt case tradiționale, din piatră și lemn rostuit cu pământ galben, material cu care, cândva, au fost tencuiți pereții la interior, cu podele de lemn pe jos și cu acoperiș de șindrilă. Pe scurt, casele sunt o minune de arhitectură tradițională.



Unde mai pui că multe au fost abandonate cu toate acareturile acolo. Găsești de la opaițele din vremea străbunicilor, până la unelte de agricultură care, pentru un orășean, arată SF, sau piese de mobilier rustic, vechi de sute de ani. „Oamenii nu își mai lucrează de mult terenurile. Cei bătrâni nu mai sunt în putere, sau au murit, iar cei tineri vor mai degrabă la oraș”, spune primarul din Armeniș, Petru Vela.


Locul e ideal pentru un turist care vrea să trăiască la fel ca odinioară, să se apropie de natură, să își încarce „bateriile”. Plus că sălașele se găsesc în singurul loc din Europa unde zimbrii trăiesc liberi, în sălbăticie. Sunt 29 de animale deja și, până la zimbri, o drumeție la pas cu bățul în mână nu durează mai mult de trei ore. Comunitatea va oferi, în cadrul proiectului, nu numai mâncare tradițională, ci și ghidaj pentru astfel de drumeții.



Apă de la izvor

Zece din cele 60 de case din cătunul Plopu vor fi restaurate în perioada următoare, astfel încât, din vară, să poată fi locuite. Adrian Hagatis, coordonatorul proiectului, spune că vor fi 30 de locuri de cazare, în condițiile în care gugulanii au trăit acolo sute de ani: fără curent electric, cu apă adusă de la izvor etc.

Oana Mondoc, de la WWF România, spune că planul este, de fapt, un experiment între conservarea acestor locuințe arhaice și dezvoltarea spiritului comunității locale. Oamenii din comuna Armeniș vor fi chemați să se implice. Sunt căutați ultimii cioplitori în piatră și bătrânii care mai știu să modeleze lemnul, pentru a-i instrui pe tinerii mai în putere să repare sălașele, sub coordonarea arhitectei Ileana Mavrodin, îndrăgostită de casele de lut. În final va fi un fel de ansamblu cu tot ce înseamnă ecoturism, valorificarea naturii. Ansamblul turistic va fi disponibil pentru booking online din vară și vor fi practicate tarife preferențiale pentru organizațiile nonprofit, au mai arătat inițiatorii proiectului.

Căminul cultural, stație de cercetare

Complementar cu salvarea cătunului Plopu și integrarea sălașelor gugulanilor în circuitul turistic, Căminul Cultural din satul Feneș (tot din comuna Armeniș) se transformă într-o Stație de Cercetare pentru studenți. Vor putea veni aici în practică studenți la medicină veterinară, științe sociale, ecologie, biologie, geografie și turism. Ei vor beneficia de cazare gratuită și sprijin pentru a-și duce la bun sfârșit studiile propuse. Stația de cercetare va fi deschisă în vacanța de vară.

Tag-uri: banat, sat, sat parasit, Wide Fund for Nature, wwf, Plopu, Armeniș, Caraș Severin, Petru Vela, WWF România




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi