Localnicii din satul Faţa Roşie, situat în Munţii Poiana Ruscăi, aşteaptă de zeci de ani să fie racordaţi la reţeaua electrică. Din iarnă însă, ei au acces la internet, prin fibră optică.

Trei sate din comuna Bătrâna, judeţul Hunedoara, au conexiune de internet, deşi nu au energie electrică şi nici nu vor avea prea curând.

Intervenţia hazardului

Primăria comunei Bătrâna a solicitat, în 2009, companiei Romtelecom conectarea instituţiei la o linie terestră de transfer de date, optând pentru fibra optică.

Primarul Radu Herciu spune că linia cu fibră optică a ajuns şi prin cele trei sate neelectrificate datorită hazardului.

„Proiectul iniţial era să vină cu fibra optică pe vale, dar după aceea s-a constatat că într-o anumită zonă urmează să se realizeze captări pentru microhidrocentrale. Ca să nu se încurce unii pe alţii, cei de la Romtelecom au decis să vină peste deal şi să treacă acea linie şi prin satele unde nu este curent. E un pic anormală situaţia, dar acum avem un nou proiect prin care să electrificăm respectivele localităţi”, explică Radu Herciu.

„Hai c-o venit buticu’”

Satul Faţa Roşie mai are 30 de locuitori, majoritatea trecuţi de 60 de ani, şi e cel mai „populat” din cele trei sate ale comunei Bătrâna. În celelalte două, Răchiţaua şi Piatra, mai trăiesc 19, respectiv 9 oameni.

Ca să fii sigur că ajungi la Faţa Roşie trebuie să ai în portbagajul maşinii (de preferat una 4x4) şi o drujbă. Pe cei 7 kilometri de urcuş prin pădure te poţi trezi oricând cu câte un fag lung de 20 de metri prăbuşit de-a curmezişul drumului.

În Faţa Roşie, casele sunt împrăştiate care-ncotro. Bătrânii spun că pe vremuri erau mult mai multe, dar, de vreo 40 de ani, lumea a început să plece. Nici atunci nu era curent electric, iar pâine proaspătă se mânca o dată pe săptămână, când se cobora „la oraş” pentru aprovizionare.

Acum, programul de cumpărături este de două ori pe săptămână, când o Dacie Papuc cu „de toate” urcă la Faţa Roşie, iar localnicii se anunţă unul pe celălalt: „Hai c-o venit buticu’“.

„Ce să fac cu întărnietu’ ăla?”

Când aduci vorba despre curentul electric, parc-ai răsuci vârful unui cuţit în rană. „Cum să nu avem curent? Deschidem geamu’, apoi uşa, şi avem un curent” spune Valer Dobra (59 de ani), încercând să facă haz de necaz. Cablul de internet apărut în asemenea condiţii pare că i-a întărâtat mai mult pe localnici.

„Apoi, ce să fac eu cu întărnietu’ ăla. Mie-mi trăbă lumină la bec să văd să mulg vaca dimineaţa, să nu mai bag benzînă-n generator ca să mă pot uita şi io o jumătate de ceas la televizor, să-i iau neveste- mii o maşînă de spălat, să ne luăm şi noi un frigider”, adaugă nea Valer.

Bărbatul povesteşte că, în afară de jumătatea de oră de privit, seara, ştirile la televizor, ziua se mai deconectează cu un aparat de radio de care este mândru că are şi ceas.

Motive să se conecteze la internet ar avea Cornelia Gostian (62 de ani). Cei trei nepoţi ai ei, de 18, 16 şi 14 ani, ar avea cu ce să alunge plictiseala în vacanţe, dar banii sunt prea puţini. „Oi, oi, de unie să dau eu atâtea milioane pă un computer. Curent să ne bage ş-apoi om mai vedea noi”, spune Cornelia Gostian.

Netul şi benzina

Când au aflat că laptopul şi internetul au schimbat total viaţa oamenilor „de la oraş”, pădurenii dădeau semne că nu prea înţeleg ei cum se poate una ca asta. Doar Dorel Bistrian, la cei 34 de ani ai lui, a apucat să lucreze cât de cât cu un calculator şi ar fi tentat să-şi ia unul.

„Am fost consilier la Primăria Bătrâna, şi acolo am mai pus şi eu mâna pe calculator. Acuma, dacă tot au adus internetul aici, văd eu cum fac să-mi iau un calculator la mâna a doua. Problema e alta: depinde câtă benzină o să trebuiască să bag la generator ca să meargă. Deja bag câte patru litri de benzină pentru trei ore, seara, să ne mai uităm şi noi la televizor. Prindem numa’ TVR 1 şi TVR 2 aici, da tot îi mai mult decât nimic”, mărturiseşte tânărul.

2004

Proiect eşuat

Comuna Bătrâna are, în total 140 de locuitori, iar, în afară de centrul de comună, niciun sat nu este conectat la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Ultima tentativă de electrificare a satelor a eşuat în 2004.

„Am pierdut atunci realizarea proiectului de electrificare pe ultima sută de metri. Exista proiect, exista şi finanţare aprobată. În mai 2004 urmau să înceapă lucrările efective, dar în martie sau aprilie, Electrica Banat a fost vândută grupului ENEL. Privatizarea a fost cea care a dat tot planul peste cap. Acum avem un alt proiect complet pe care îl vom depune ori la Ministerul Dezvoltării ori la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În 2004, electrificarea celor trei sate ar fi costat 4,8 milioane de lei, iar acum costurile s-ar ridica la 6,1 milioane de lei. Sper cu tărie ca până-n 2012 să avem curent în cele trei sate”, declară primarul Radu Herciu.

Edilul mai spune că refacerea traseului liniei de fibră optică a Romtelecom s-a făcut şi din alte motive decât cel legat de suprapunerea cu aducţiunea pentru microhidrocentrale. „Au scurtat distanţa cu vreo 4 kilometri şi, în plus, de data asta chiar avem din nou şanse să rezolvăm problema curentului electric în cele trei sate”, conchide Herciu.

ROMTELECOM

„O decizie strategică”

Deşi nu se poate plasa „în culpă” pentru situaţia anormală din comuna Bătrâna, compania Romtelecom ne-a oferit o explicaţie destul de oficială şi rigidă.

„Romtelecom a extins reţeaua în zonele în care a identificat un potenţial de dezvoltare a cererii de servicii în viitor. Prin urmare, includerea satelor respective în traseul reţelei Romtelecom este o decizie strategică. Pentru construirea reţelei proprii, Romtelecom a ales traseul optim pentru companie, ţinând cont de particularităţile geografice ale zonei, precum şi de autorizaţiile de construire a reţelei primite din partea autorităţilor locale”, spune Cristina Popescu, directorul de relaţii publice al Romtelecom.

Popescu adaugă că datele privind capacitatea reţelei nu pot fi făcute publice „din motive comerciale”, iar detalii despre actualii sau potenţialii clienţi nu pot fi oferite, mai ales că reţeaua în zona Bătrâna urmează să fie finalizată abia peste câteva luni.