PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Politica

Sebeş – orăşelul din România cu ŞOMAJ ZERO şi buget mai mare decât multe capitale de judeţ | Foto galerie

Autor: | | 1 Comentarii | 1500 Vizualizari
Cum au şters investitorii străini din dicţionar cuvântul „şomaj” şi de unde are o primărie mică un buget de invidiat de orice reședință de județ.

Interviu cu Dorin Nistor, primarul Municipiului Sebeş

Întrebare: Aproape orice administraţie locală din România are, în primul rând, problema banilor. Cum stă Sebeşul la acest capitol?

Dorin Nistor: Sebeşul are actualmente o carte de vizită extrem de atractivă în ceea ce priveşte aspectul dezvoltării sale economice, fiind unul din cele mai bine cotate repere de pe harta mediului de afaceri din România. Investitori cu nume sonore, branduri de înaltă clasă şi-au asociat numele cu Sebeşul. Suntem un caz fericit, avem beneficiul unui climat favorabil, atât în ceea ce priveşte poziţionarea geografică, cât şi în ceea ce priveşte accesul facil la infrastructură, resurse, încercăm să promovăm o politică fiscală transparentă, adaptată dezvoltării locale și regionale. Am mizat mult pe acest aspect în lunile care s-au scurs de la alegerile locale, deoarece am cunoscut în detaliu aşteptările pe care le aveau investitorii de la guvernarea locală şi de la instituţiile care trebuie să răspundă în mod transparent şi prompt nevoilor agenţilor economici. Ca să fiu mai concret în răspunsul la întrebarea dumneavoastră, da, avem un buget onorabil, care ne permite în mare măsură acoperirea nevoilor imediate şi care ne facilitează accesul la resurse mai generoase, în cazul unor investiţii de mai mare amploare. Raportat la o populație de circa 32.000 de locuitori, bugetul anului 2015 a fost de aproximativ 13 milioane de Euro încasați, iar bugetul anului 2016 se va încheia cu mai mult de un milion de Euro peste cel din anul precedent, conform ultimelor noastre estimări.

Întrebare: Care este sursa acestor venituri consistente?

Dorin Nistor: Sursa o reprezintă, la fel ca și în cazul celorlalte administrații publice locale, impozitele pe clădiri, pe terenuri, impozitele pe mijloace de transport auto, taxele pentru eliberarea autorizațiilor de construire, precum și taxele de firme. La acestea se adaugă, desigur cotele defalcate, din taxa pe valoare adăugată și impozit pe venit, plus finanțările externe nerambursabile (fonduri de la bugetul de stat sau din surse europene) pe care încercăm din răsputeri să le atragem, având în vedere că aceasta nu a fost tocmai o prioritate în vechile administrații care au condus destinele Sebeșului. Aș putea să vă dau un exemplu fericit: în cursul lunii septembrie 2106, am adus la visteria locală nu mai puțin de 800.000 de Euro, finanțări nerambursabile, care vor fi fructificate în domeniul educației și al sănătății. Evident, eforturile noastre continuă, mai ales că suntem și în perioada în care îmbunătățim echipa managerială din cadrul primăriei, care mă va sprijini să realizez proiectele pentru care Sebeșul mi-a dat încrederea de a-l reprezenta.

Întrebare: În oraşele cu probleme de şomaj şi administraţia locală are probleme: fie că vorbim de asistaţi social, de taxe şi impozite puţine sau greu de colectat, fie că ne gândim cum micile afaceri funcţionează mai greu sau nu funcţionează, aşadar nici nu plătesc impozite. Care este situaţia la Sebeş?

Dorin Nistor: Situația colectării sumelor la bugetul local, provenite din taxe şi impozite de la agenţii economici care îşi desfăşoare activitatea în municipiul Sebeş este una favorabilă. Concret, bugetul local se bucură de aportul a circa 1,5 milioane Euro pe an provenite din impozitele pe proprietate onorate de agenţii economici aflaţi în „top 20” companii care activează pe raza administrativ teritorială a Sebeşului. Ar fi important să precizăm faptul că nivelul cotei de impozitare aplicate persoanelor juridice este de 1%, aspect care facilitează în mod evident dezvoltarea mediului economic şi atrage noi investiţii la Sebeş. Micile afaceri locale se mențin pe piață, fiind interconectate cu marii agenți economici din Sebeș sau din întreg județul Alba. În ceea ce privește numărul asistaților sociali, acesta este de circa 150 de persoane, raportate la populația totală de 32.000 de locuitori. Atitudinea față de persoanele asistate social este una de implicare prin muncă prestată în folosul comunităţii, acolo unde există persoane apte de muncă din punct de vedere medical. Încercăm să încurajăm spiritul pro-activ, susținem protecția socială, acolo unde nevoile o impun.

Întrebare: Cum investiți banii de care dispuneți, care sunt domeniile spre care vă îndreptați atenția cu prioritate?

Dorin Nistor: Cel mai generos procent este direcționat către investiții în infrastructură (refacere și modernizare străzi, alimentare cu apă și sisteme de canalizare), iluminat public, amenajare spații verzi, acestea fiind nevoi prioritare. Ne preocupă investițiile în educație, în sistemul de sănătate și avem în vedere și sistemele de servicii sociale destinate categoriilor vulnerabile. Un aspect important pe care am mizat, după investitura în poziția de primar, a fost să încerc să revitalizez viața socială și culturală a comunității, să determin o creștere calitativă a serviciilor oferite, să sporim gradul de confort urban și să generăm proiecte de petrecere a unui timp liber de calitate. Concret, am inițiat un proiect amplu pentru amenajarea unei vaste zone de agrement, în Parcul Arini, care sa cuprindă un ștrand, un spațiu deschis generos destinat evenimentelor în aer liber, o zonă de servicii. Un alt proiect în care cred și care face parte din programul meu vizează repunerea în valoare a centrului istoric, prin care burgul săsesc să-și redobândească farmecul de odinioară, însă să se integreze armonios în realitățile zilelor noastre, ca utilitate și confort urban. Locuitorii Sebeșului își doresc evenimente culturale și artistice de calitate și cred că ar fi benefic să socializăm mai mult, după orele de muncă, să ne petrecem timpul liber cât mai atractiv la noi în oraș.        

Întrebare: Ar fi posibile aceste proiecte de amploare fără investitorii străini din Sebeș?

Dorin Nistor: Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este unul pe care îl intuiţi cu uşurinţă: investiţiile străine sunt extrem de importante şi au constituit fundamentul acestei dezvoltări fără precedent. Însă, eu cred că ar trebui să subliniem şi afacerile româneşti, care au menţinut linia tradiţională a industriei cu care Sebeşul se făcea cunoscut, cu muţi ani în urmă. Menționez brand-ul Ciserom (industria textilă), Pehart (industria producătoare de hârtie), iar de dată relativ recentă, aş exemplifica afacerile de familie Elis Pavaje (industria materialelor de construcţii), Alpin 57 Lux (industria alimentară), Trans Iviniș, Oprean, Trans Avram (care activează în domeniul transporturilor). Pentru că am nominalizat întreprinderi româneşti, aş menţiona şi marile investiţii străine: Holzindustrie Schweighofer SRL, Kronospan SA, Star Transmission & Star Assembly, Savini Due. Consider că producătorii din industria lemnului au fost atraşi la Sebeş, în primul rând de tradiţia pe care am avut-o în aceste domenii și de posibilitatea de a beneficia de forţă de muncă înalt calificată, de resurse umane pregătite pentru a face faţă unei provocări profesionale oferite de marii investitori străini. Ştiu, de exemplu, că Holzindustrie Schweighofer are peste 400 de ani experienţă în domeniul procesării lemnului, fiind un actor important pe piața europeană. În România, a generat peste 3.000 de locuri de muncă, din care peste 700 de locuri de muncă la Sebeş, iar cifra lor de afaceri a fost, anul trecut, de peste 500 de milioane de Euro. Compania italiană Savinidue a venit cu o ofertă concretă de peste 400 de locuri de muncă în municipiul Sebeş, solicitându-ne chiar sprijinul ca autoritate locală în vederea identificării de forţă de muncă dornică de înrolare în acest domeniu al producătorilor de mobilier de baie. Aş vrea să precizez că toate cifrele pe care vi le furnizez ne-au fost comunicate în mod direct de către partenerii noştri, deoarece acest gen de raport mi-am propus să-l construiesc în relaţia cu investitorii noştri locali. Una din priorităţile din agenda mea de primar a reprezentat-o întâlnirile cu agenţii economici, fapt care mi-a permis să cunosc în detaliu activitatea pe care o desfăşoară la Sebeş şi pentru buna desfăşurare a căreia încercăm să fim parteneri de cursă lungă.  

Întrebare: Pe lângă taxe şi impozite plătite la bugetul local sau locuri de muncă create, ce aport mai au aceştia la viaţa comunităţii? Cât de implicaţi sunt?

Dorin Nistor: Din fericire, vorbim de companii de înaltă clasă, implicate activ în viața comunității. Atât micii agenți economici, cât și marii investitori au făcut gesturi generoase în susținerea instituțiilor de învățământ din municipiul Sebeș, s-au implicat în activități privind protecția mediului înconjurător, au făcut donații substanțiale pentru susținerea infrastructurii de sănătate, așadar au spus un cuvânt important în abordarea responsabilității sociale ca obiectiv de atins în politica publică a companiilor private. Vă dau un singur exemplu, compania Holzindustrie Schweighofer, însă lista este mult mai extinsă.

Întrebare: Cum comentați subiectele sensibile care au fost vehiculate în presa națională, referitoare la imaginea unor investitori locali din Sebeş?

Dorin Nistor: Eu nu voi face niciodată comentarii legate de acest subiect. În calitate de primar al municipiului Sebeș, am fost ales să reprezint interesele tuturor cetăţenilor municipiului Sebeş, să veghez la întreţinerea unui climat favorabil susţinerii unui nivel de trai ridicat, pentru progresul şi prosperitatea comunităţii locale. Nu voi fi un primar care se va apleca foarte mult la subiectele sau la campaniile de presă, ci voi analiza concret, în termeni de beneficii, pulsul vieții economice și influența pe care aceasta o are în creșterea calității vieții comunității. În ceea ce privește comunicarea cu investitorii noştri, deciziile care ţin de guvernarea locală se vor a fi transparente și eficiente, suntem deschiși spre propuneri și sugestii venite din partea lor. Vrem să cunoaştem problemele de comunicare existente între instituția noastră și contribuabili, posibila existență a unor deficiențe în fluxul informațional, scopul fiind o comunicare corectă şi operativă. Suntem pregătiți să facem lobby în mediile administrative şi politice pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ, care să fie clar şi coerent în sprijinul activităţilor economice.

Întrebare: Am dori să ne spuneți, în linii generale, care este planul cu care porniți la drum pentru dezvoltarea proiectelor de care Sebeşul are nevoie şi cum consideraţi că veţi dezvolta în acest sens parteneriate cu agenții economici locali?

Dorin Nistor: În viziunea mea, perspectiva dezvoltării locale trebuie privită în sinergie cu dezvoltarea tuturor localităților din proximitate și strâns legată de evoluția dinamică a economiei din zona noastră. Cred, de asemenea, că este necesară dezvoltarea unei structuri performante a învăţământului preuniversitar general, a celui tehnic şi profesional, în concordanţă cu nevoile economiei locale, pentru a reda forţa meseriilor calificate, precum „breslele” din Transilvania de odinioară. Industria, serviciile, transporturile, agricultura au nevoie de personal calificat, iar generația tânără trebuie să fie bine pregătită pentru a putea face faţă cu profesionalism, cerinţelor de pe piaţa muncii. Dorim să colaborăm cu instituţiile de învăţământ, cu agenţiile locale şi judeţene pentru formarea şi ocuparea forţei de muncă pentru a susţine agenţii economici în acest sens. De asemenea, am invitat partenerii economici la masa dialogului în vederea conturării unei strategii de dezvoltare viitoare comune, având în vedere inclusiv extinderea, modernizarea rețelelor de infrastructură și de utilități; așteptăm analize, propuneri, parteneriate. Consider că este foarte important să fim parteneri cu toţi agenţii economici din Sebeş în acţiuni ecologiste, de întreţinere a parcurilor, plantări masive de arbori, utilizare de energii regenerabile etc., în parteneriat cu şcolile şi ONG-urile locale, pentru educarea tinerelor generaţii.

Așadar, multe planuri de viitor comune, în care credem și pentru care am convingerea că ne vom concentra eforturile și resursele comune.

 

                  

 

 


Tag-uri: sebes, sebes somaj, sebes somaj zero, somaj romani, somaj romania, someri somaj, somaj someri, ajutor de somaj, acte somaj, valoare ajutor de somaj, dorin nistor, dorin nistor primar, sebes dorin nistor, dorin nistor sebes, dorin nistor primar sebes, primarie sebes, primar sebes
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sebeş – orăşelul din România cu ŞOMAJ ZERO şi buget mai mare decât multe capitale de judeţ | Foto galerie.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi