EVZ Special
Șeful Agenției Naționale Antidrog: „Am avut 27 de femei cărora le cădea carnea de pe ele din cauza heroinei” | INTERVIU
Consumul de stupefiante este un fenomen ascuns, spune Sorin Oprea. El estimează că numai în București sunt peste 6.000 de persoane care au ajuns la droguri injectabile.
Consumul de droguri în România este în creștere ușoară, iar Bucureștiul este și capitala narcomanilor, reiese dintr-un raport recent al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA). Același studiu arată că, în continuare, cannabisul este cel mai consumat drog recreativ în România.
„Tinerii se droghează ca să fie cool, să nu fie respinși de grup, acesta este cel mai invocat motiv. Unii spun că au început să consume stupefiante pentru a deveni virili. Dar cannabisul nu dă virilitate, cocaina dă această senzaţie. La cei foarte tineri este teama de a fi rejectat de grup, acesta este motivul pentru care se apucă de droguri”, ne explică Sorin Oprea, directorul ANA, de ce tinerii „gustă” substanţele interzise. El își amintește că, pe când lucra la structura de combatere a Criminalităţii Organizate, stătea foarte mult de vorbă cu persoanele care consumau. „Unul care a intrat în starea de sevraj a spus: «Nu ne mai chinuiți pentru că nu vă dați seama ce înseamnă consumul de heroină! Simți orgasmul aici, în capul pieptului ».”
Tratamentul, 1.000 de euro pe an
Ne puteți urmări și pe Google News
Potrivit lui Oprea, costul unui tratament, pe an, al unui consumator de heroină se ridică la aproximativ 1.000 de euro. În această sumă intră metadona, plus celelalte tipuri de servicii - consilierea psihologică la tot ceea ce se acordă, testele periodice etc. „Mulţi zic că și consumul de droguri este un act voluntar, dar copilul de 12 ani care începe să consume nu are discernământ”. În 2013, ANA a cheltuit 1.645.000 de euro pentru tratarea a 1645 de persoane asistate. în 2013, 398 de consumatori de droguri injectabile au fost depistați pozitiv după testarea HVC. Oprea atrage atenţia că a crescut numărul consumatorilor cu aceste probleme.
„Este foarte probabil ca tinerii să fi aflat că există situaţii de consumatori care au avut o degradare rapidă, au luat boli infecţioase de tip SIDA, TBC sau altele”, explică Oprea motivul pentru care consumul de droguri, per ansamblu, este în creștere, dar nu alarmant: „Să nu aveţi impresia că drogurile sunt groaznice la început. Vă dau trăiri extraordinare, dar apoi ajungi să te dezintegrezi fizic. Am avut un caz cu 27 de consumatori într-un loc, distribuitori din clanul lui Caran. Erau femei, practic le căzuse carnea de pe ele, se dezintegraseră efectiv. Le putrezea carnea din cauza heroinei. Consumau de ani de zile. Degradarea se concretizează în timp”.
Etnobotanicele, în declin
Cel mai consumat drog în România este, potrivit ultimului studiu al ANA, cannabisul. 4,6% dintre respondenții cu vârste între 15 și 64 de ani au declarat că au încercat cannabisul, din care, 2%, în ultimul an, și 1%, în ultima lună. Pe locul doi în „topul” preferințelor sunt substanțele noi, cu proprietăți psihoactive (SNPP),„etnobotanice”. Astfel, 2% din populația cu vârste între 15 și 64 de ani au experimentat consumul de SNPP, iar 0,3% dintre respondenți au declarat că au consumat SNPP în ultimul an. „În schimb, pentru acest tip de drog nu s-a înregistrat consum actual, ceea ce poate să însemne că acest model de consum a intrat într-un real declin”, precizează ANA.
Cocaina, prezentă în toată țara
Cu excepția regiunii Sud-Vest, consumul de cocaină se înregistrează în toate regiunile. În București/ Ilfov – prevalența consumului de-a lungul vieții este de 1,5%; în Sud-Est - 1,1%; în Sud -0,5%; în Centru și, respectiv, în Nord-Vest - 0,6%; în Vest - 0,4%, iar în Nord-Est -0,4%. Pentru consumul de cannabis se înregistrează cea mai semnificativă creștere, deși România se numără printre statele cu cea mai mică prevalență a acestui tip de consum (locul 27 din 29 de state raportoare).
Recomandările noastre
