Editura Evenimentul si Capital

Senat: Inițiativa lui Tăriceanu privind numirea conducerii ICCJ, la comisia juridică

Autor: | | 0 Comentarii | 270 Vizualizari

Senatorii juriști dezbat, marți, propunerea de modificare a Legii privind numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) inițiată de șeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Discuția pe tema modificării Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, a fost amânată de Comisia juridică pe 14 martie, pentru a cere un nou punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM),cel anterior datând din aprilie 2016, şi l-a invitat pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la şedinţa Comisiei. 

Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.  În momentul de față, art. 53 alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii de la ÎCCJ sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".  Președintele Senatului propune ca şi art. 53 alin. 6 să fie modificat prin iniţiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii de la Înalta Curte să se facă "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător".  În prezent, revocarea acestora din funcţie se face de către preşedintele României, la propunerea CSM.  În iniţiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".  Călin Popescu-Tăriceanu propune şi modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia să fie numiţi ''de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".  Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.  Iniţiativa legislativă a preşedintelui Senatului vizează şi modificarea alin. 4, astfel că "revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător".  Tăriceanu vrea și abrogarea alin. 3 al articolului în discuţie, care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele". 

Pe aceeași temă: Dezbaterea propunerii lui Tăriceanu privind numirea conducerii ÎCCJ, AMÂNATĂ în Comisia juridică




Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate