PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Justiţie

Șocul stopării interceptărilor SRI. Specialiști în Drept văd în decizia CCR o revenire la normal

Autor: Simona IonescuMirel CureaIonuţ MureşanRoland Cătălin PenaSilviu Sergiu | sâmbătă, 12 martie 2016 | 26 Comentarii | 4401 Vizualizari
Decizia Curții Constituționale a României care, practic, scoate SRI-ul din „câmpul tactic” este una în măsură să reechilibreze balanța Justiției
Decizia, dar mai ales motivarea deciziei Curții Constituționale, prin care a fost declarată ca neconstituțională prevederea din Codul de Procedură Penală care permitea Serviciului Român de Informații să facă supravegheri tehnice în cauzele instrumentate de DNA și alte parchete, a luat prin surprindere și a stârnit polemici aprinse.

 În privința faptului că astfel se curmă o practică extrem de periculoasă, aceea prin care principalului serviciu de informații interne i s-au acordat, în afara cadrului legal, propriu democrațiilor autentice, atribuțiuni specifi ce organelor de urmărire penală, nu sunt multe de spus. Părerile nu sunt prea împărțite în această privință, cu excepția unor voci din presă, parchete și, pe alocuri, chiar și din avocatură. Dornici să lămurim pentru cititorii noștri consecințele ce vor urma aplicării deciziei CCR, ne-am adresat în acest sens unor specialiști, profesioniști ai Dreptului. Curentul predominant printre juriștii de primă mînă consultați de ziarul nostru, dezbrăcat de considerațiile de limbaj juridic, este unul de bun-simț, care spune, în esență, că „afacerile penale” trebuie tratate, în exclusivitate, de instituțiile competente în materie, doar în limitele Constituției, Codului Penal și Codului de Procedură Penală.


Daniel Morar, judecător CCR: „Nu poţi să fii și deţinător al unor informaţii enorme, importante şi să faci și dosare penale”

Cât timp am condus DNAul, SRI a avut un rol, hai să nu-i spunem periferic, dar a avut un rol în limitele legii. Ceea ce spunea legea este că serviciile de informaţii – acum toată lumea se cantonează pe SRI că e cel mai activ – trebuie să trimită la Parchete toate informaţiile pe care le obţin în cadrul activităţii specifice. Nu fac un favor nimărui – nici acestei ţări, nici DNA-ului, nici procurorilor – ofiţerii SRI trimit informaţiile la parchet, pentru că sunt obligaţi prin lege. Cealaltă atribuţie a serviciilor de informaţii – în speţă a SRI-ului – este de a asigura sprijinul logistic pentru interceptări, pentru că ei deţin toată logistica pentru interceptări în România şi toate interceptările se fac prin logistica SRI. Cam aici trebuie cantonată activitatea şi implicarea SRI în lupta anticorupţie. Pentru că atunci când, după 1990, li s-au luat serviciilor de informaţii atribuţiile judiciare s-a avut în vedere un lucru elementar: nu poţi să fii în acelaşi timp un deţinător al unor informaţii enorme, importante şi să şi poţi să faci dosare penale. Pentru că ai avea prea multă putere. De aceea, anticorupţia este în responsabilitatea totală şi expresă a procurorilor şi a ofiţerilor de poliţie, aşa cum Justiţia – vizavi de discuţia de acum, cum urmăresc cei de la SRI dosarele până la capăt – este în întregime atributul judecătorilor. Prin urmare, nu au legitimarea nici constituţională, nici legală de a face mai mult decât ce vă spun.“


FOTO: Daniel Morar



Corneliu Turianu, avocat, fost judecător: „Înregistrările necoroborate cu probe serioase, nu sunt de luat în seamă, nu au valoare”

EVZ: Domnule Turianu, ați fost judecător, președinte al Tribunalului București. Cum vedeți dvs. decizia CCR, care a decis ca înregistrările unor convorbiri dintre inculpații din dosare de corupție să fie eliminate, ce ați face dacă ați intra și acum în instanță?

- Aceste înregistrări depuse la dosar, dacă nu se coroborează cu alte probe serioase, nu sunt de luat în seamă, nu au valoare. Doar cu suport electronic nu se poate face un probatoriu complet. Orice judecător poate obliga procurorul să-și completeze porbatoriu care să-i susțină acuzațiile pentru că, repet, nu e suficientă transcrierea de pe o bandă magnetică.



FOTO:Corneliu Turianu



Ovidiu Buduşan, avocat, fost procuror: „Dacă procurorii respectă legea, le rămân la dosar alte probe”

„Nu vorbim neapărat de un efect, definiţia interceptărilor e de a se corobora cu celelalte mijloace de probă. Dacă procurorii respectă legea, le rămân la dosar alte probe. Problema spinoasă este în dosarele în care interceptările sunt singurele probe. Legea nu se aplică retroactiv, dar vor fi discuţii nesfârşite cu privire la ce e neconstituţional azi, iar ieri era constituţional. În privinţa interdicţiei SRI de a desfăşura acte de urmărire penală îmi aduc aminte geneza Legii 51/1991, care e o copie a legii franceze. Numai că în Franţa interceptările se folosesc strict pentru uzul Serviciilor, în proceduri administrative, precum expulzarea. La noi s-a deturnat această lege. Avem o decizie CEDO care declara vechea Lege 51 ca fiind impredictibilă. Am mai evoluat, în sensul că acum mandatul de interceptare e dat de un judecător, nu de procuror.”

Ioana Hîncu, avocat: „Dosarele unde există probe suficiente, nu vor fi afectate”

EVZ: Care va fi efectul deciziei în privința dosarelor aflate în faza premergătoare trimiterii în judecată?

- Dosarele unde există probe suficiente obţinute prin mijloace de probă şi procedee probatorii legale, nu vor fi afectate. Cele în care nu există destule asemenea probe, vor trebui completate în faza de urmărire penală.

- Care va fi efectul deciziei în privința dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată?

- Răspunsul este acelaşi: cercetarea penală se reia/completează, dacă nu există alte probe la dosar care să formeze convingerea instanţei asupra vinovăţiei şi răspunderii penale a inculpatului. Dacă circumstanţele procedurale permit, dosarul se va restitui procurorului pentru reluarea urmăririi penale. Dacă nu, cercetarea se va completa în faza de judecată.

- Cum va putea influența această decizie soarta dosarelor deja soluționate prin hotărâri judecătorești definitive?

- Partea interesată, sau alte persoane prevăzute de art 455 Cod de procedură penală, va putea cere revizuirea cauzei.

Raluca Prună, ministrul Justiției: „România nu are altă infrastructură, decât cea a SRI”

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună a explicat, aseară, la Palatul Victoria, că, în prezent, România nu are o altă infrastructură pentru interceptarea convorbirilor decât cea a SRI, dar că, de acum încolo, la interceptări vor avea acces exclusiv procurorii şi ofiţerii de poliţie judiciară, pentru a respecta decizia CCR. Prună a declarat că Executivul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă, împreună cu Parchetele, cu Ministerul Public, DIICOT şi DNA, privind interceptările - ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale – şi a anunţat că această ordonanţă va fi adoptată după şedinţa de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Elenina Nicuț, avocat: „Proba digitală originală nu va mai putea avea un caracter secret”

EVZ: În cazul în care activitățile la care se referă decizia vor reveni unei noi entități, alta decât SRI, va mai fi posibilă respingerea expertizelor tehnice în privința interceptărilor, pe motiv că suportul original se încadrează la categoria „secret”?

- Aparatura utilizată şi, implicit, proba digitală originală nu va mai putea avea un caracter secret.

- Celebrele informări ale SRI către judecători, cele pentru care judecătorii se obligau sub semnătură să păstreze secretul, vor mai fi posibile?


FOTO:Elenina Nicuț



- CSM este cel mai în măsură să se pronunţe cu privire la acest aspect.

- Cât de mare credeți că este pericolul ca prin respectarea și apărarea drepturilor omului, să se diminueze efectele luptei împotriva corupției?

- Lupta împotriva corupţiei nu se poate realiza decât în limitele Constituţiei şi ale legii, incluzând garanţii, respectarea şi apărarea drepturilor omului. Orice altă interpretare excede noţiunii de stat de drept.

- Sunt dosarele de „securitate națională” în pericol?

- Indiferent de natura dosarului, procesul penal urmează aceleaşi reguli. Prin urmare, dosarele penale de „securitate naţională” sunt în acelaşi pericol ca şi orice alte dosare penale care conţin probe de natura celor puse în discuţie prin decizia Curţii Constituţionale.

- Ce se întâmplă dacă interceptări din dosarele de sercuritate națională au fost folosite ca probe în dosare de corupție?

- Urmează ca instanţele de judecată să aprecieze de la caz la caz. În general, interceptările „pe siguranţă naţională” sunt destinate sesizării organelor de urmărire penală, iar nu compunerii probatoriului.

Eduard Hellvig, director SRI: „Dosarele de spionaj, terorism și mare corupție nu vor mai fi instrumentate cu mijloace tehnice complexe”

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a transmis, ieri, un punct de vedere în legătură cu decizia Curţii Constituţionale. În opinia sa, decizia „are un impact cert asupra securității naționale”. „În procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, a spus Hellvig.

Avocat Ion Panaitescu, fost judecător militar: „Nu merge să vorbeşti la telefon şi să te bage la puşcărie!”

„În dosare nu se va întâmpla nimic, pentru că, de regulă, trimiterea în judecată nu se face exclusiv pe interceptări, ci pe foarte multe alte probe. Dacă procurorul are expertiză, are declaraţii, are înscrisuri, are facturi, oare înlăturarea interceptărilor nu e ceva nesemnificativ? (...) Nu merge să vorbeşti la telefon şi să te bage la puşcărie. Interceptările în dosarele de siguranţă naţională se fac la cererea unui ofiţer SRI care are informaţii potrivit cărora cineva urmează să atenteze la siguranţa naţională.Ofiţerul SRI sesizează un procuror, care obţine mandat de la Înalta Curte. Numai că aceste interceptări nu constituie niciodată probe într-un proces penal. De ce? Pentru că la momentul în care ofiţerul SRI sesizează procurorul, nu este începută urmărirea penală. Aceste interceptări nu sunt probe, ci informaţii pe care ofiţerul SRI le diseminează către autorităţile competente în combaterea infracţiunilor la siguranţa naţională, miniştilor, preşedintelui. Apoi, un procuror, altul decât cel care a fost sesizat de către ofiţerul SRI, face un referat pe baza notelor informative şi, după aceea, dispune începerea urmăririi penale, dar nu poate să îi impute celui în cauză respectivele interceptări.”

Cătălin Georgescu, avocat: „Din ingerința SRI, clienții mei au fost implicați într-un grup de crimă organizată”

Cătălin Georgescu, avocatul care a ridicat problema constituționalității articolului privind interceptarile la CCR, a acordat, aseară, un interviu pentru Hotnews. El a spus că lucra de 10 ani la dosarul în care a ridicat excepția. A apreciat motivarea CCR ca fiind „bună, dar parțial”, explicând că „adevărata problemă este ingerința serviciilor în actul de justiție și, de aici, ajungem cu discuția la următorul punct legat de mediatizarea fenomenului. (…) Mă refer, în primul rând, la implicarea acestora în actele premergătoare, înainte de a se sesiza, de regulă, din oficiu, organele de urmărire penală”. Avocatul Georgescu consideră că decizia CCR de neconstituționalitate în dosarul în care apără este un argument secundar. Principalul nostru argument rezultă din realitatea faptelor și anume că, din această ingerință (n.r. a SRI), clienții mei au fost implicați într-un grup de crimă organizată și nu este asta realitatea”.

Grupaj realizat de: Simona Ionescu, Ionuț Mureșan, Roland Cătălin Pena, Silviu Sergiu

Tag-uri: sri, ccr, curtea constitutionala, codul de procedura penala, codul penal, serviciul roman de informatii, Daniel Morar, dna, evz, Corneliu Turianu, tribunalul bucuresti, Ovidiu Buduşan, CEDO, Ioana Hîncu, Raluca Prună, Palatul Victoria, DIICOT, DNA, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, csat, Elenina Nicuț, judecatori, interceptari, Eduard Hellvig, Cătălin Georgescu
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Șocul stopării interceptărilor SRI. Specialiști în Drept văd în decizia CCR o revenire la normal.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii