Șomerii bucureșteni se sinchisesc prea puțin de ofertele AMOFM. Bate vântul în agențiile de ocupare a forțelor de muncă | EVZ EXCLUSIV

Șomerii bucureșteni se sinchisesc prea puțin de ofertele AMOFM. Bate vântul în agențiile de ocupare a forțelor de muncă | EVZ EXCLUSIV

Peste 23.000 de joburi sunt puse la bătaie în întreaga ţară, iar 3.524 sunt numai în Capitală. Cu toate acestea, bucureştenii nu se înghesuie să vină la angajare. Lipsa de informaţie şi salariile prea mici sunt doar două din motive

Pentru a afla situaţia la faţa locului, am luat drumul Agenţiilor pentru Ocuparea Locurilor de Muncă din Bucureşti. Prima oprire: bulevardul Timişoara din sectorul 6. Este chiar la stradă. Blocul la parterul căruia activează firma este „blindat“ cu trei magazine alimentare, o farmacie, două bănci, un amanet şi o agenţie de pariuri sportive. Pustiu. Nu se înghesuia nimeni la intrare. Nu era niciun om.

Trimis la Agenţia Municipală

Ne puteți urmări și pe Google News

Am intrat şi am urcat la etaj, acolo am fost întâmpinat de o doamnă, trecută lejer de 50 de ani, agent de pază. „Vă interesează un loc de muncă? Aveţi pe masă dosarul cu tot ce e de muncă“, îmi dă speranţă doamna „bodyguard“, care îmi zice în şoaptă că nu prea mai vine nimeni să se angajeze. După câteva minute în care am răsfoit oferta, am cerut să vorbesc cu cineva din conducere. Mi-a arătat cu degetul spre uşa unui birou, am ieşit de acolo la fel de repede cum am intrat.

„Nu vă putem da informaţii, vă rugăm să mergeţi la Agenţia Municipală Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, este pe strada Spătarul Preda. Acolo veţi afla tot ce vă interesează“, m-a repezit o angajată, îmbrăcată office la cămaşă şi pantalon bleumarin la dungă. Am urmat instrucţiunile şi am plecat direct la „Agenţiamamă“. Am urcat în bătrânul tramvai 25 care tremura din toate şuruburile şi în 15 minute eram afişat în faţa clădirii.

„Oamenii ar trebui să vină la noi măcar de două ori pe săptămână“

La sediul central al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti de pe strada Spătarul Preda nr. 12 din sectorul 5 al Capitalei, cel care m-a întâmpinat a fost tot un agent de pază, de data aceasta un bărbat, care m-a condus către Nicoleta Elena Borţea Halmaghi, consilier superior la AMOFM: „În jur de 20 de oameni ne calcă zilnic pragul, iar în zilele cele mai bune cam 40“, îşi începe discursul angajata. Mai mult, femeia susţine că fiecare bucureştean care îşi caută un loc de muncă trebuie neapărat să aibă încredere în ceea ce ştie să facă, fără să se descurajeze şi să se informeze la agenţiile pentru ocuparea locurilor de muncă din sectoare.

Informaţii la agenţiile de muncă de sector

Acolo există pliante, cărţi, oameni care îi aşteaptă să îi consilieze şi să îi îndrume către un loc de muncă care să li se potrivească. Totodată, nu vrea să-i descurajeze nici pe cei care nu au experienţă, locuri de muncă se găsesc pentru toate categoriile.

„Oamenii nu trebuie să vină la noi zilnic, dar măcar de două ori pe săptămână ar fi ideal. Sunt multe lucruri care se schimbă, multe lucruri noi care apar. Este foarte util să fie la curent cu toate informaţiile şi foarte important, cei care au posibilitatea, să acceseze pagina noastră de net. Pot afla despre noi locuri de muncă, iar în condiţiile acestea cresc şansele să se angajeze“, ne-a spus Nicoleta Elena Borţea Halmaghi.

Potrivit acesteia, bucureştenii care au rămas fără loc de muncă sau nu se mai încadrează pentru şomaj, trebuie să ştie că AMOFM oferă cursuri de calificare gratuite şi ar fi o oportunitate pentru mulţi să se reprofileze.

Copiii de 15 ani pot munci, cu acordul părinţilor

În momentul de faţă, legislaţia muncii permite minorilor să lucreze ca salariaţi sau ca zilieri, însă numai după atingerea unei vârste minime şi numai dacă sunt respectate anumite condiţii stricte. Angajatorii şi beneficiarii care nu respectă aceste reguli riscă atât pedepse cu închisoarea, cât şi amenzi contravenţionale. Vârsta minimă legală la care persoanele fizice pot fi încadrate în muncă este de 15 ani, după cum prevede Codul muncii, iar angajarea minorilor care n-au atins acest prag este interzisă. „Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională”, se arată în actul normativ. În baza reglementărilor actuale, capacitatea de muncă este dobandită odată cu împlinirea vârstei de 16 ani. Însă în anumite condiţii şi copiii de 15 ani au posibilitatea de a se angaja, dacă părinţii îşi dau acordul în acest sens şi dacă este vorba de activităţi adecvate vârstei. În situaţia în care părinţii sau reprezentanţii legali îşi retrag acordul, contractul salariatului cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani încetează de drept. Angajatorii care încadrează în muncă minori care au mai puţin de 15 ani riscă să fie pedepsiţi cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

Mulți țărani fără serviciu se dau bolnavi

Bugetul pe anul 2017 a prevăzut o sumă mai mare pentru ajutor social, anul acesta fiind de peste 1,05 miliarde de lei, în condițiile în care în 2015 acesta nu ajungea la nici 920 de milioane de lei. Această sumă este destinată celor 250.000 de români care au nevoie de un venit minim garantat. În Bucureşti, primarii de sectoare nu vor să mai dea ajutoare sociale celor care sunt apţi de muncă. Mai mult, cei care vor să câştige acei bani trebuie să muncească în folosul comunităţii. În mediul rural, tehnica se schimbă. Obişnuiţi să ia ajutoare sociale de la stat, dar să nu muncească, ţăranii au găsit o modalitate să fenteze autorităţile. În iarna asta, potrivit unor surse, mai mulţi bărbaţi, scoşi la muncă să deszăpezească digurile, au mers la dispensar ca să-şi ia scutire pe motiv că sunt răciţi. Cu actul în mână, primarii nu mai aveau ce să le facă, iar ţăranii plecau acasă fără să pună mâna la muncă şi aştepatu liniştiţi să le vină ajutorul social

Servicii acordate de AMOFM

  • Medierea muncii; l Informarea Şi consilierea profesională;
  •  Completarea veniturilor salariale;
  •  Calificarea şomerilor în meserii cerute de agenţii economici;
  •  Cursuri de calificare şi recalificare;
  •  Subvenţionarea cheltuielilor angajatorilor pentru servicii de formare profesională a angajaţilor propri;
  • Acordarea de servicii de preconcediere;
  •  Subvenționarea locurilor de muncă;
  •  Organizarea de burse de locuri de muncă.