Cazul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa Curții Supreme, Livia Stanciu, și care a fost achitată, după ce a stat șase luni în arest preventiv, a ajuns la CSM. Șefii magistraturii au decis ieri să sesizeze Inspecția Judiciară, în vederea dispunerii de verificări privind activitatea şi conduita procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzei.
Achitarea
CSM a anunţat că sesizează Inspecţia Judiciară în legătură cu recentul demers al preşedintelui Senatului, Călin Popescu- Tăriceanu –care a cerut demisiile procurorului -șef DNA, Laura Codruța Kovesi, și a Liviei Stanciu- şi dezbaterile publice generate privind posibila încălcare a independenţei Justiţiei. Reamintim că decizia de achitare a fost dată pe 20 mai 2015, de Curtea de Apel București, după ce, anterior, Tribunalul București decisese, pe 18 decembrie 2014, condamnarea la trei ani cu supendare. Achitarea a fost decisă în baza articolului 16 din Codul de procuderă penală, litera b): „Fapta nu este prevăzută de legea penală, ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”. Judecătorul Cristi Danileț, membru CSM, a explicat ieri pe blogul personal că pentru a înțelege sentința „trebuie să așteptăm cu toții motivarea hotărârii, care încă nu a fost redactată”. „Trebuie să se mai ştie că orice persoană arestată nelegal are la îndemână proceduri pentru compensarea bănească a perioadei de arestare nelegală, în anumite condiţii”, arată Danileț. Astfel, Rarinca poate da statul român în judecată, pentru daune morale și materiale. Specialiști în drept au precizat, pentru „Evenimentul zilei”, că achitarea în cazul Rarinca a fost decisă fie că fapta nu constituie infracțiune, fie a fost comisă din greșeală. „De exemplu, nu ți-am furat bricheta de pe masă, ți-am luat-o deoarece am confundat- o cu a mea, amândouă erau albastre. O altă explicație: că nu ar fi fost șantaj, ci doar o solicitare de restituire a unei sume de bani/pretinse datorii”.
Ne puteți urmări și pe Google News
FOTO: Marina Rarinca
Cronologia unui scandal politizat
26 mai
Călin Popescu-Tăriceanu (PLR), preşedintele Senatului, și alți patru parlamentari i-au solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, pe șefele Curții Supreme și DNA, Livia Stanciu şi Laura Codruţa Kovesi, pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale Marianei Rarinca.
Cătălin Predoiu (PNL) a afirmat că Tăriceanu este „agentul activ al PSD şi al lui Victor Ponta în lupta acestora cu anticorupţia şi statul drept” şi i-a cerut demisia imediată din funcţia de președinte al Senatului.
27 mai
Victor Ponta (PSD), prim ministrul României, a apreciat că scrisoarea lui Tăriceanu reprezintă „un gest politic”. „Ştie toată lumea că preşedintele ţării, şi dacă ar vrea, nu poate schimba magistraţi din funcţie”.
Traian Băsescu, fostul președinte al României, l-a acuzat pe Tăriceanu că i-a cerut lui Klaus Iohannis „decapitarea Justiţiei pentru a proteja un inculpat – Şova”. „Tăricene, este timpul să te retragi din politică pentru că mintea ta generează rebuturi tot mai mari, iar avansarea în vârstă nu ţi-a adus înţelepciune, ci semne vădite de decrepitudine agresivă”.
Recomandările noastre
