Bratislav Zivkovic a scăpat ieftin, cu o interdicție pe 15 ani de a mai intra în România! De obicei, spionii prinși au o soartă cruntă. Șansa cetățeanului sârb, a cărui activitate de spionaj a fost monitorizată de Contraspionajul românesc la virgulă, rămâne învăluită în mister. Fie România a vrut să evite un scandal diplomatic, fie strategii SRI urmăresc un scop pe termen lung

După cum Serviciul Român de Informații a anunțat deja, Curtea de Apel București l-a declarat indezirabil pe cetățeanul sârb Bratislav Zivkovic. Motivele înaintate Curții au ținut în exclusivitate de activitățile de spionaj pe care sârbul le-a desfășurat pe teritoriul României. Astfel, pe parcursul anului 2017, după toate regulile muncii de spionaj, Bratislav Zivkovic a intrat de mai multe ori în România și a executat misiuni precise care au vizat configurarea unei rețele informative și observarea directă în vederea realizării de documentări cu privire la amplasamentul și caracteristicile unor instalații radar situate pe teritoriul de sud-est al țării, cu precădere în regiunea costieră a Mării Negre, dar nu numai. Contraspionajul românesc l-a documentat pe sârb cu privire la acțiunile de spionaj pe care le-a desfășurat, pas cu pas. Acestea vizau identificarea persoanelor cu acces în mediile-țintă, adică facilități militare NATO, SUA și românești, precum și deplasări în teren în vederea identificării locațiilor de interes, a studiului de obiectiv și, în final, de marcare GPS a obiectivelor.

FOTO: Frăție de arme cu drapelul de luptă al Mișcării Cetnice

Un inamic istoric

Pe tot parcursul deplasărilor sale în România, Bratislav Zivkovic a fost monitorizat de SRI. Din aceste activități, plus din cele de investigare a personajului, altele în afară de monitorizarea directă, au rezultat aspecte care evidențiază cu claritate faptul că sârbul este în slujba unui serviciu militar de informații, al unui stat ostil României, atât din perspectivă istorică, cât și din cea a prezentului. Care anume este acel stat se poate bănui ușor din parcurgerea biografiei personajului. Sarcinile pe care a încercat să le execute sunt legate de prezențele aliate în România și vizau obiective strategice militare, precum și infrastructuri critice.

Spionaj „în trei”

Cele cinci intrări pe care le-a avut în țara noastră, făcute toate dinspre Bulgaria, una singură dinspre Ungaria, au avut toate drept destinație finală litoralul românesc, mai precis obiective de mare interes tactic pentru un eventual inamic aflat în pregătirea unui atac militar. La finalul fiecărei vizite în parte, cetățeanul sârb redacta câte un raport amănunțit pe care îl trimitea, anonimizat și protejat după toate regulile moderne ale muncii de spionaj, către un coordonator aflat în exteriorul României.

Motivele pentru care SRI a ales să sesizeze Ministerul Public doar în vederea declarării lui Bratislav Zivkovic ca indezirabil și nu a solicitat reținerea și punerea sub acuzare lasă loc multor speculații. Acestea pot merge de la considerente diplomatice până la motive care țin strict de complicatele strategii pe care serviciile de informații și le elaborează în funcție de nevoi prezente și viitoare.

Pe scurt, pentru că în detalii nu se poate intra din motive care țin de siguranța multor oameni, cele de mai sus au fost motivele deciziei judecătorilor de la CAB.

Cazul prezintă însă câteva trăsături spectaculoase. Din modalitățile în care Bratislav Zivkovic a acționat s-a desprins clar că are o temeinică instruire în operațiuni de spionaj, că a beneficiat de o pregătire specială în domeniu, deși mai nimic din trecutul lui cunoscut nu ar fi indicat acest lucru. Un personaj rodat până acum, așa cum ne-o arată biografia lui profesională, în activități de combatant paramilitar pe mai multe fronturi și în confruntări care nu au nimic în comun cu războaiele clasice, acelea declarate și purtate sub steaguri statale, apare într-o afacere de spionaj, să-i spunem, „în trei”. Adică, un cetățean sârb spionează o țară, România, în slujba, în folosul unui stat, altul decât cele două menționate. Astfel, statul beneficiar al informațiilor are posibilitatea de a nega vehement acțiunea de spionaj.

Declaraţie de presă a SRI

La data de 14.11.2017, Curtea de Apel Bucureşti a dispus măsura declarării ca indezirabil, pentru o perioadă de 15 ani, din considerente de securitate naţională, a numitului ZIVKOVIC BRATISLAV (cetăţean sârb, născut la data de 12.11.1975).

ZIVKOVIC BRATISLAV este comandantul organizaţiei de cetnici din Serbia „Cetniciki Pokret”. Această organizație este cunoscută ca fiind una paramilitară cu orientări naționalist-șoviniste.

În perioada 2014-2015, cetățeanul sârb ZIVKOVIC BRATISLAV a participat de partea separatiştilor pro-ruşi (alături de alţi voluntari sârbi, membri ai organizaţiei) la conflictul din Ucraina.

În cursul anului 2017, ZIVKOVIC BRATISLAV s-a deplasat de mai multe ori în România, cu scopul de a întreprinde activităţi de culegere de informații care, potrivit cadrului legal în domeniu, constituie riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale.

ZIVKOVIC a întreprins acte preparatorii de procurare și transmitere a unor secrete de stat unei puteri sau organizații străine, ori agenților acestora, și constituirea de rețele informative pe teritoriul României.

ZIVKOVIC BRATISLAV a manifestat interes pentru obţinerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică şi obiectivele militare naționale, cât și ale aliaților, amplasate în sud-estul României cu intenţia de a afecta parteneriatele noastre strategice.

Toate acțiunile cetățeanului sârb derulate în România au avut un caracter clandestin și un modus operandi specific activităților de spionaj.

Măsurile specifice întreprinse de către Direcţia Generală Contraspionaj a SRI au condus la prevenirea exfiltrării de informaţii clasificate de natură să afecteze interesele de securitate naţională.

Aici vreau să subliniez că cetățeanul sârb nu a reușit să intre în posesia niciunui document sau informație clasificate.

Evaluarea SRI arată că prezenţa lui ZIVKOVIC BRATISLAV pe teritoriul naţional constituie un risc la adresa securităţii naţionale, motiv pentru care a fost sesizat Ministerul Public, cu propunere de declarare ca indezirabil.

În calitate de autoritate naţională pe profil contraspionaj, SRI a avut ca misiune prioritară prevenirea oricăror riscuri şi ameninţări la adresa cetățenilor României şi a cooperat în acest caz cu instituţii interne (Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări, respectiv cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti), precum şi cu partenerii noștri externi.

​

FOTO: O amintire de pe frontul din Ucraina

Bratislav ZIVKOVIC, biografi a unui mercenar din Balcani

I. Date personale

1. Numele prenumele: Bratislav ZIVKOVIC 2. Data naşterii: 12.11.1975; 3. Locul naşterii: Krujevac, Serbia; 4. Cetăţenia şi naţionalitatea: sârbă; 5. Părinţii: tatăl - Zoran; 6. Situaţia familială: este văduv, are un fiu de 11 ani; 7. Apartenenţa politică şi religioasă: Liderul mişcării cetnice din Serbia; 8. Limbi străine cunoscute: nu are cunoştinţe aprofundate de limbă rusă (a învăţat-o în 2014), iar limba engleză o vorbeşte la nivel conversaţional; 9. Profesia, locul de muncă, obligaţiile de serviciu: Este militar de carieră; a participat la toate conflictele armate din zonă (Bosnia, Kosovo, Ucraina), primind, pentru activitatea desfăşurată, 4 decoraţii din partea Federaţiei Ruse; 10. Elemente de biografie: În perioada 2014 - 2015, a participat la conflictul din Ucraina de partea forţelor ruse, alături de voluntari ai Mişcării Cetnice.

FOTO: La iarbă verde, într-un moment de acalmie dintre două schimburi de focuri

ZIVKOVIC se află pe lista criminalilor de război publicată de „Centrul de cercetare a crimelor împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, păcii, umanităţii şi dreptului internaţional pentru informarea autorităţilor de aplicare a legii şi a serviciilor speciale cu privire la teroriştii pro-ruşi, separatişti, mercenari şi criminali de război”.

Pentru activitatea desfăşurată în Rusia, Crimeea şi Novorusia, membrilor Mişcării Cetnice le-au fost acordate medalii („Pentru a treia apărare a Sevastopolului”, oferită de Crimeea, „Pentru revenirea Crimeei”, oferită de Ministerul Apărării din Rusia) şi diferite însemne militare. Au fost decoraţi Bratislav ZIVKOVIC, adjunctul Zoran ANDREJIC, aghiotantul lui ZIVKOVIC, Zivan VUKSANOVIC şi cetnicul Slavisa DJOKIC. 11. Diverse: călătoreşte des în Bulgaria, România, Ucraina şi Rusia. Are cunoştinţe avansate de utilizare a computerului. Ştie să utilizeze sisteme de comunicaţii criptate şi anonimizate.

II Trăsături de personalitate

1. Obiceiuri de viaţă: stil milităresc, auster; 2. Opinii exprimate: Pro-rus. Antiamerican. Anti NATO. Anti Kosovo. 3. Naţionalismul: ultranaţionalist; promotor al valorilor slave; 4. Pasiuni: arme, războaie; 5. Motivaţii: de natură ideologică - supremaţia Rusiei, a slavismului, „eliberarea de sub jugul american”; 6. Comportament: posibil violent.

Aspecte operative

În perioada anilor ‚ 90, Bratislav ZIVKOVIC a luptat împotriva „americanilor” faţă de care are puternice resentimente, considerându-i vinovaţi pentru dezmembrarea fostei Iugoslavii.

Este caracterizat ca un fervent susținător al ortodoxiei și totodată naționalist, la 26 de ani s-a înrolat, ca voluntar, în conflictul dintre Bosnia și Herțegovina. La 28 de ani s-a alăturat Brigăzii 63 și a luptat în conflictul Bosnia - Kosovo. Un an mai târziu, la 29 de ani, a activat în Croația. Între 1998- 1999 a activat în Kosovo și Metohia. Din 2014, alături de membri ai Mișcării Cetnik, este prezent în Crimeea și în Republica Lugansk, Ucraina.

Participant activ la luptele din regiunea Donbass (Ucraina). Inclusiv în anul 2017, Bratislav ZIVKOVIC s-a aflat în apropiere de Lugansk (Ucraina), iar în 01.04.2017 și 07.05.2017 s-a aflat în orașul Donetsk, Ucraina.

La data de 12.05.2015, lui Bratislav ZIVKOVIC i-a fost interzisă intrarea în Macedonia prin PTF Presevo, alături de alţi doi membri ai mişcării. Potrivit acestuia, a fost reţinut de cadre BIA Serbia, a fost interogat şi i s-a aplicat pe paşaport o ştampilă cu interdicţia de trecere a frontierei.

De asemenea, în luna octombrie 2015, i s-a interzis accesul pe teritoriul Muntenegrului pentru un an de zile.