Filon David are 68 de ani şi un handicap locomotor, pe care şi-l învinge însă prin pasiunea sa: confecţionarea piticilor de grădină.
Comuna argeşeană Valea Danului este renumită pentru mulţimea de artişti populari. Cei mai mulţi lucrează în lemn, şi aşa şi-a început „cariera“ şi Filon David.
„Am muncit de când mă ştiu cu lemnul. Pe vremuri sculptam jucării şi tot felul de figurine. Ulterior am evoluat, zic eu, şi am trecut la pitici“, povesteşte omul. Sătenii din Valea Danului îl ştiu bine pe bătrân şi îl admiră. „Nea David, cu piticii… dacă am putea fi toţi ca el, hotărât şi puternic, am ajunge departe“, crede un vecin, nea Matei. Nevasta, mâna lui dreaptă Deşi se deplasează foarte greu din cauza bolii, el nu renunţă la pasiunea sa. „Nu pot să lucrez mai mult de două ore pe zi, dar orele astea sunt cele mai plăcute din zi. Uit de toate, de boala mea, de faptul că mă mişc greu. Trec cu pensula peste statuete şi mă gândesc la tinereţe“, spune Filon David. Alături de el stă soţia sa, Valeria.
„Nu aş fi putut să fac nimic fără ea, ea e mâna mea dreaptă“, spune Filon, iar soţia se fâstâceşte şi roşeşte ca o fată mare. „Lasă, Filoane, că tu faci treaba aia importantă“, spunea ea cu modestie. Omul a obosit, iar mâna se mişcă mai încet pe rochia înfoiată a balerinei. „Toată iarna am muncit la modele. Am balerine, pitici şi pădurari. Pe unele le-am făcut după ce am văzut din reviste, iar pe altele, după capul meu. Eu zic că sunt frumoase“, spune Filon şi se uită întrebător la ele. Figurinele sale din ipsos zâmbesc uşor, aşezate pe o poliţă de Valeria.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Trebuie să mă duc la spital iarăşi, dar trebuie să termin ce am început“, hotărăşte el, după care apucă din nou pensula şi învârte statueta pe strungul făcut de el, o tablă circulară care se mişcă pe o bucată de lemn. „Lumea nu are bani şi nici timp să pună pitici în grădină“ A încercat să îmbine pasiunea sa cu posibilitatea de a câştiga nişte bani, dar până acum nu prea a avut succes. Piticii şi balerinele pe care nea David le-a făcut tronează pe prispa casei sale, iar un afiş discret informează că sunt de vânzare. „Costă 25 de lei unul, dar nu prea am vândut... că lumea din Valea Danului nu are bani şi nici timp să pună pitici în grădină. Aici oamenii pun roşii în grădină, şi cartofi, nu pitici… Sunt oameni săraci, nu au bani să cumpere din piaţă legume“, spune bătrânul. E, totuşi, optimist.
„Am făcut peste 300 de pitici, dar nu am vândut… Am pensie de cinci milioane, iar medicamentele mă costă mult, mă gândeam că mai vrea şi altcineva pitici“, spune Filon, în timp ce priveşte cu duioşie la lucrările sale. „Dacă aş găsi pe cineva care să le ia pe toate, să meargă cu ele la o expoziţie, ar fi bine“, îşi face planuri omul. Bărbatul a participat la concursuri cu piticii lui şi are şi diplome.
„M-am dus la Bucureşti, la o fundaţie, cu lucrările mele şi am primit o diplomă. Trebuie să vadă lumea că şi noi, cei cu handicap, suntem oameni, mai necăjiţi, dar oameni ca toţi ceilalţi şi putem şi noi să avem o viaţă. Acum aştept o televiziune din Canada să vină să filmeze piticii şi să-mi ia un interviu“, subliniază artistul. Filon David, artist popular: "Nu pot să lucrez mai mult de două ore pe zi, dar orele astea sunt cele mai plăcute din zi. Uit de toate, de boala mea, de faptul că mă mişc greu. Trec cu pensula peste statuete şi mă gândesc la tinereţe."
Recomandările noastre
