Stătea la COADĂ pentru a plăti o factură când i-a venit o IDEE genială. E uimitor ce sunt dispuși OAMENII să facă pentru a CÂȘTIGA bani

Stătea la COADĂ pentru a plăti o factură când i-a venit o IDEE genială. E uimitor ce sunt dispuși OAMENII să facă pentru a CÂȘTIGA bani

Giovanni Cafaro a venit cu această idee în urmă cu doi ani, atunci când, la fel ca și compatrioții săi, stătea la coadă în Milano pentru a plăti o factură: „Mi-a trecut prin cap că aș putea face acest lucru și pentru alții”.

Cafaro rămăsese fără slujbă așa că a crezut în această idee încă de la început. A distribuit pliante și a găsit numeroși clienți, în special companii, care au preferat ca angajații lor să facă ceva mai productiv decât să stea la coadă. Așa a luat naștere o nouă slujbă: codista.

Potrivit Codacons, italienii petrec în medie 400 de ore pe an stând la o coadă, ceea ce înseamnă că sunt risipiţi 40 miliarde de euro, potrivit estimărilor. Și Guvernul a încercat să reducă cozile. Începând din 15 martie, cetățenii pot aplica pentru un număr de identificare care le permine accesul online la anumite servicii publice. Însă nu doar birocrația complexă ține oamenii în așteptare, ci și idiosincrasia italiană care reflectă o anumită „timiditate fiscală”. Italia are una dintre cele mai mici rate ale tranzacțiilor bacare din Europa, relatează The Economist. 

Giovanni Cafaro are un contract standardizat, un salariu minim (10 euro pe oră înainte de deduceri), asigurare dată de stat (în caz în care cad pe scări, explică el). De asemenea, Cafaro predă un curs de cinci ore pe Skype în care explică de ce documente este nevoie pentru un anumit lucru, semnături, taxe etc.

Ne puteți urmări și pe Google News

În mod ironic, inițiativa lui Caifaro a creat încă un "strat" birocratic. Cei care vor să angajeze un „codist” trebuie să plătească contribuţiile sociale şi să se ocupe de hârtii, chiar dacă ei îl angajează doar pentru o oră.