De aproape un an și jumătate, străinii au dreptul legal de a cumpăra terenuri în România. EVZ vă prezintă ce s-a schimbat între timp și cât plătesc străinii pentru un hectar de teren agricol

Un lot de 110 hectare de teren arabil din județul Arad a fost tranzacționat recent de către străini. Investitorul german Peter Grossmann a cumpărat terenul de la italienii de la firma Monfenera, plătind un milion de euro, adică 9.400 euro/hectar, cu mult peste prețul mediu la care se vinde terenul arabil.

Piața terenurilor agricole din România a fost liberalizată începând cu 1 ianuarie 2014. Din acel moment, cetățenii străini din Uniunea Europeană pot cumpăra terenuri agricole în țara noastră. În ciuda faptului că legea tranzacțiilor cu terenuri le oferă comunităților locale întâietate la achiziție, cei care au capacitatea să investească sunt tot străinii.

Ce suprafață dețin investitorii externi

Conform informațiilor deținute de unul dintre cei mai mari evaluatori imobiliari din România, Darian DRS, la finele anului trecut, investitorii străini aveau în proprietate sau arendă aproximativ un milion de hectare de teren arabil, adică circa 10% din disponibilul local. Între timp, în primele patru luni ale anului, controlul străinilor a mai crescut cu 5-10%, ajungând la aproximativ 1,1 milioane de hectare, estimează Adrian Crivii, președintele Darian DRS.

În schimb, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), susține că străinii dețin în proprietate circa un milion de hectare de teren agricol, la care se adaugă alte 2 milioane luate în arendă, pentru care vor avea drept de preemțiune în caz că vor dori să le achiziționeze. Potrivit acestuia, „străinii și guvernele respective s-au mobilizat și cumpără pământ românesc, se cumpără serios teren”.

Scumpire semnificativă de la an la an - 40%

Cele mai căutate sunt terenurile comasate cu suprafețe mari, cu posibilitatea de a fi irigate în Banat, Bărăgan și Dobrogea, spune Crivii.

Prețul terenurilor agricole românești a crescut de 25 de ori în perioada 2002-2012, cu un ritm de apreciere anuală de 40%. Din acest motiv, numeroși investitori dețin terenuri și caută să le comaseze pentru a le revinde mai scump, în condițiile în care este una dintre cele mai profitabile investiții.

„Dacă acum sunt doar câțiva investitori care au tehnologie și fac treabă bună, vor fi din ce în ce mai mulți care vor include terenurile în circuit”, estimează fondatorul Darian.

O decizie controversată

Adrian Crivii se așteaptă ca, în următorii ani, să crească investițiile în terenuri și să înceapă exploatarea potențialului lor agricol, în paralel cu dezvoltarea întregului lanț de depozitare, transport și distribuție a cerealelor.

Iar datorită reducerii TVA, Crivii prognozează o creștere a cererii și a consumului. Decizia statuată prin lege de a permite cetățenilor străini achiziționarea de terenuri în România a fost dur criticată și contestată de reprezentanții agricultorilor. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara, în noiembrie 2013, că România nu poate modifica această prevedere din Tratatul de Aderare la UE, deoarece ar fi însemnat ratificarea de toate statele membre. Confederația Asociațiilor Țărănești din România a replicat că modificările legii vânzării terenurilor agricole reprezintă „un act de trădare națională”.

Iar Laurențiu Baciu, șeful LAPAR, declara că „situația terenurilor agricole este o situație națională, nu comunitară”. Astăzi, reprezentantul producătorilor agricoli subliniază că alte state nu permit acest lucru, iar în Ungaria este caz penal vânzarea terenurilor către străini.