După afecțiunile musculo-scheletice, stresul ocupă locul doi într-un top al generatorilor de probleme de sănătate. În plus, este considerat cauza a 60% din numărul total al zilelor de muncă pierdute.

Stresul nu este specific omului modern, dau asigurări specialiștii în sănătatea și securitatea muncii. Însă factorii care îl determină, da. „Toți suntem supuși stresului la locul de muncă, fie că suntem angajați sau patroni, fie că gestionăm economic o firmă sau suportăm frustrările angajatorilor la care le adăugăm și pe ale noastre”, a spus, ieri, Georgeta Bratu, consilier la Comisia de Muncă de la Senat, la lansarea în România a campaniei Agenției europene pentru securitate și sănătate în muncă dedicată locurilor de muncă sănătoase.

Gestionarea stresului se învață

Campania care se va derula pe parcursul a doi ani invită angajatorii și lucrătorii să colaboreze la combaterea stresului la job. „Organizațiile nu-și pot permite să ignore stresul la locul de muncă, pentru că acesta generează absenteism și reduce productivitatea”, a declarat Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă. Dacă nu poate fi ocolit, stresul la job poate fi gestionat și chiar redus, iar acest lucru se traduce în profit pentru companii.

Ce e de făcut

Fluctuația mare de personal, ca și absenteismul de la locul de muncă îl costă pe angajator, care nu mai poate miza nici pe aceeași motivație și performanță din partea angajatului, explică Sorina Donisa, președintele Asociației române a agenților de muncă temporară. Cât privește lucrătorul printre factorii care îi provoacă stresul la job se numără schimbările majore de proceduri și politici în organizație, lucrul excesiv peste program, volumul mare de muncă, dar și volumul mic de muncă, lipsa de apreciere din partea șefilor sau termenele limită prea strânse. Angajatul devine anxios, pesimist, are atacuri de panică, insomnii, dureri de cap și de stomac și dă un randament scăzut la muncă, mai spune Donisa.

Primul pas ar fi conștien tizarea stresului în organizație, urmată de acțiuni concrete: fișe de post cu atribuții clare, combinarea muncii monotone cu proiectele unde angajatul poate să-și asume responsabilități, distribuirea echitabilă a sarcinilor, la care se adaugă disponibilitatea de comunicare cu subalternii a șefilor din companie.

Nu strică nici deprinderea de către angajați a unor tehnici de relaxare, un program flexibil de muncă sau existența unor servicii de consiliere psihologică.

Potrivit lui Nicolae Voinoiu, director la Inspecția Muncii, în 2008, România a derulat un program de măsurare a stresului la locul de muncă, la care însă a renunțat în mod straniu un an mai târziu, după intervievarea a 1.300 de persoane. El a mai spus că nu avem prevederi legislative în domeniu, iar în lipsa acestora nu există niciun instrument legal de control.

Statistica UE arată că 22% din lucrători sunt afectați de stres, 40% spun că acesta nu e bine gestionat la locul de muncă, iar 60% din absențele de la job se estimează că au această cauză. Costurile problemelor de sănătate mintală înregistrate în Europa se ridică la 240 de miliarde de euro pe an.

Obiectivul final al campaniei lansate, ieri, la București, este acela de a identifica măsurile care ar trebui luate pentru ameliorarea sănătății psihice la locul de muncă.

Cinci profesii cu risc de depresie severă

Depresia este în acest moment principala cauză de incapacitate de muncă la nivel mondial, potrivit unor date ale OMS din 2014. Unul din șase cazuri de depresie are ca principali factori generatori stresul la locul de muncă. Unele profesii predispun mai mult decât altele la depresie din cauza nivelului de stres, numărului mare de muncă și nivelului scăzut de control. Potrivit unui studiu american făcut de health.com, cei mai expuși stresului sunt specialiștii din domeniul sănătății, fie că e vorba de medici sau asistente, după care urmează actorii și lucrătorii din industria divertismentului, profesorii, consultanții financiari și agenții de vânzări.