totalitarism

  1. O capodoperă confiscată de KGB apare şi în România

    Într-o lucrare considerată parțial biografică, Grossman redă bucăți din epocatotalitarismului
    „Viaţă şi destin”, de Vasili Grossman, un roman monumental, de aproape o mie de pagini, interzis în fosta Uniune Sovietică şi salvat prin microfilmare, apare săptămâna viitoare la Polirom
  2. Fortul de la Jilava: menit să îi apere pe români, a ajuns să îi oprime

    Ion Baurceanu, detinut politic in fortul de la Jilava in perioada comunista
    Bătrânul de 80 de ani stă lângă o uşă masivă, ruginită pe alocuri. Pe o hârtie lipită, un nume e scris cu litere de tipar. Sub el, un traseu al terorii de 13 ani este schiţat în câteva cuvinte: totul...
  3. Călăuza: mântuirea prin comunism

    Comunismul isi pastreaza intacta capacitatea de seductie ideologica, desi in numele sau au fost ucisi zeci de milioane de oameni
    Cea mai seducătoare şi criminală religie politică a modernităţii – între “ideea bună, aplicată prost” şi execuţiile în masă.
  4. “E foarte greu ca românii să înţeleagă. Aţi câştigat în comunism doar ce au pierdut alţii”

    Inainte de inchisorile politice ale regimului comunist, Romania a furnizat destine pentru alte doua abatoare umane: Holocaustul transnistrean si granitele asezate de URSS inaintea Basarabiei si Bucovinei. In urma lor au ramas nenumarate drame si povestile supravietuitorilor.
    Una dintre cele mai importante voci din lume în studierea conflictelor intestine ale Războiului Rece, sfârşite în 1989 inclusiv cu prăbuşirea neaşteptată a regimului Ceauşescu, vorbeşte pentru EVZ...
  5. Marea contribuție a spionilor sovietici la Revoluţia română: „N-au făcut absolut nimic!”

    Un reformator, Mihail Gorbaciov, si ultimul dictator stalinist din Europa, Nicolae Ceausescu, cu doi ani inainte ca valul revolutionar sa zguduie din temelii Europa Centrala si de Est. Arhivele din fostul bloc sovietic inchid, dupa douazeci de ani, dilema. Contributia majora a Moscovei la caderea Cortinei de Fier? Aceea ca liderii sovietici au decis sa nu actioneze in niciun fel.
    De ce unda de şoc care a traversat Europa în 1989, soldându-se cu un seism de proporţii la Bucureşti, nu are epicentrul la Moscova? Istoricul Mark Kramer de la Harvard explică, în ultima parte a...
  6. Moaştele comunismului, la judecata publică

    Vladimir Tismaneanu, Ioan Stanomir si Bogdan Iacob (de la stanga la dreapta) vor sa impuna proiectul unui muzeu national al dictaturii.
    Casa Terorii din Budapesta sau Muzeul DDR din Berlin ar putea avea curând un corespondent la Bucureşti. Echipa asamblată de Vladimir Tismăneanu la IICCMER a pus pe lista priorităţilor instituţiei...
  7. Ceauşeştii despre Apostol: “Derbedeu politic, declasat moral şi social”. Dictatorul îşi face mea culpa: “Vinovatul sunt eu”

    Nicolae Ceausescu si Gheorghe Apostol (al treilea, din stanga), in vremurile in care liderul paranoic de la Bucuresti nu vedea in vechiul militant leninist un dusman declasat. In martie 1989 insa, dupa publicarea "Scrisorii celor sase", nu mai era loc de nuante. Pentru Ceausescu, omul lui Dej era un tradator. Iar pentru Apostol, ultimul lider PCR era imaginea esecului ultim: intinase nobilele idealuri ale comunismului.
    “Derbedeu”, “trădător”, “palavragiu”. Aşa îl etichetează Nicolae Ceauşescu pe Gheorghe Apostol, în cadrul unei şedinţe a Comitetului Politic Executiv din 13 martie 1989, a cărei stenogramă a fost...