Tăriceanu critică mandatul rigid al României la JAI

Tăriceanu critică mandatul rigid al României la JAI

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că în legătură cu problema imigranţilor România trebuie să fie solidară cu Uniunea Europeană, dar "în toate ţările democratice din Europa, când sunt astfel de probleme ridicate la nivel naţional, o dezbatere în Parlament nu este exclusă". El a menţionat că de regulă, fixarea unui mandat foarte rigid nu ajută în negocieri.

"Întotdeauna la UE s-au găsit căi pentru că sunt oameni care au şi experienţa politică şi înţelepciunea necesare să găsească soluţiile de compromis şi cred că România trebuie să dea dovadă de solidaritate în cadrul UE. Cred că, în general vorbind, fixarea unui mandat foarte rigid nu ajută în negocieri. (...) La negocieri când mergi, când vrei să ai şi o posibilitate de a ieşi onorabil din aceste negocieri, (soluţia - n.r.) nu este aceea de a merge cu o formulă să spunem de nediscutat. Cred că România trebuie să facă cel puţin dovada că este dispusă la un efort, care trebuie să se bazeze pe capacităţile pe care le avem. În rest, cred că este responsabilitatea, în principal, a Guvernului, a Preşedinţiei", a declarat Tăriceanu.   Preşedintele Senatului a ţinut să precizeze că în toate ţările democratice din Uniunea Europeană există cutuma dezbaterii în Parlament pe problemele de importanţă naţională.    "În toate ţările democratice din Europa, când sunt astfel de probleme ridicate la nivel naţional, o dezbatere în Parlament nu este exclusă, dar, probabil, de multe ori, este şi utilă o astfel de dezbatere pe un astfel de subiect, în aşa fel încât să dea suport propunerii cu care România intră în discuţiile de la Comisia Europeană. În afară de comisiile parlamentare, când vorbesc de o dezbatere întotdeauna mă refer la o dezbatere în plen. (...) În momentul în care Parlamentul va fi sesizat, sigur că ne vom spune punctul de vedere", a afirmat acesta, citat de Agerpres.    Potrivit lui Tăriceanu, ideea unor cote obligatorii impuse României poate da senzaţia că, într-o oarecare măsură, "ştirbeşte suveranitatea" ţării.    "Punctul meu de vedere în legătură cu problema imigranţilor este clar - România, ca stat membru al UE, trebuie să arate că este solidară cu eforturile şi demersurile UE în a trata criza refugiaţilor. Nu putem să facem, probabil, aceleaşi lucruri pe care sunt capabile să le facă ţările dezvoltate economic din Vestul Europei, dar nici nu putem să arătăm egoismul vecinilor noştri. Trebuie să înţelegem că prin atitudinea noastră, într-un fel, răsplătim eforturile pe care UE le-a făcut faţă de România", a spus Tăriceanu, reamintind faptul că România primeşte din partea UE "subvenţii masive, care ajută foarte mult dezvoltarea economică, socială, culturală a ţării".    Întrebat dacă renegocierea algoritmului după care se calculează cota ce revine fiecărui stat membru UE ar fi o soluţie, preşedintele Senatului a replicat: "Nu ştiu care vor fi soluţiile care vor fi propuse. Nu vreau să avansez niciun fel de ipoteză, dar cred că, în final, soluţia la care va ajunge UE va fi una acceptabilă tuturor ţărilor membre".    Vicepremierul pentru securitate naţională Gabriel Oprea, ministru al Afacerilor Interne, participă luni, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, pe tema dezbaterii pachetului de măsuri propus de Comisia Europeană la data de 9 septembrie.   "Conform mandatului încredinţat de preşedintele României şi primul-ministru, vicepremierul pentru securitate naţională Gabriel Oprea va susţine în faţa miniştrilor de Interne europeni şi a reprezentanţilor Comisiei Europene poziţia consolidată a României de a participa la mecanismul de relocare, prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, şi de respingere a cotelor obligatorii impuse statelor membre de către Comisia Europeană", informa MAI într-un comunicat de presă.