Turism

Techirghiol: lacul cu nămolul-minune, tratat ca o baltă

Autor: | joi, 29 iulie 2010 | 53 Comentarii | 3986 Vizualizari
Legenda spune că, pe vremuri, un bătrân turc pe nume Techir, olog şi orb, a ajuns pe malul unui lac alături de măgarul său plin de plăgi. Animalul s-a înţepenit în mâlul lacului şi, deşi Techir a încercat să îl scoată de acolo, măgarul încăpăţânat nu mai voia să plece.

Însă când bătrânul a ieşit din lac, nu i-a venit să creadă: vedea din nou şi putea să umble în voie. Nici îndărătnicul măgar nu a rămas nerăsplătit pentru intuiţia lui: rănile deschise de pe corp i s-au vindecat.

Oamenii locului au auzit despre miraculoasa tămăduire, aşa că tot mai mulţi au venit să se scalde în lac şi să îşi ungă trupurile cu nămolul-minune. Iar lacul a ajuns să poarte numele de Techirghiol (adică „lacul lui Techir”: Techir era numele bătrânului, iar „ghiol” înseamnă „lac” în limba turcă).

Împrejurimile lacului au o înfăţişare sălbatică, plăcută la vedere, mai ales dacă vizitatorul este sătul de statul în oraş: pâlcuri de copaci străbătute de cărări prăfuite, stufăriş des, bolovani ce par din cretă sub lumina soarelui. Sănătatea va avea de câştigat, iar spiritul de aventură va fi pe deplin satisfăcut. Însă o zi petrecută pe malul lacului nu va fi deloc una confortabilă.

Scufundarea după comori: căutătorii de nămol

În cea mai mare parte, malul nu este aranjat: aşa-zisa plajă este o fâşie îngustă de un metru lăţime, dintr-un amestec de nisip şi pietriş, cu bolovani sau chiar bucăţi de beton ajunse acolo cine ştie cum. Oamenii fac plajă pe iarbă, printre bălării şi ciulinii viu coloraţi. Mătasea gălbui-verzuie pluteşte unsuroasă la suprafaţa lacului, iar intrarea în apă este plină de pietroaie ce zdrelesc tălpile.


Deşi nu au parte de o şedere comodă pe malul lacului, oamenii vin în continuare la Techirghiol, atraşi de nămolul care tămăduieşte bolile bătrâneţii

Însă turiştii au şi un mare avanataj: aici sunt proprii lor stăpâni şi îşi organizează singuri tratamentul, îmbăierea, masa şi orele de plajă. Dacă nu se duc la solar (zona amenajată), unde intrarea este de cinci lei, nu trebuie să plătească nimic pentru a se bucura de soare şi de apa sărată. Nici nămolul nu costă deoarece bărbaţii care ştiu să înoate se avântă până în larg, de unde îl scot cu piciorul.


La intrarea şi ieşirea din apă, oamenii trebuie să aibă grijă să nu se rănească

Apoi pun halca de nămol pe un pietroi la soare şi încep să şi-l întindă pe tot corpul până când, înveliţi în crusta neagră până la gât, par nişte scafandri eşuaţi pe mal. Oamenii spun că nămolul de la mal nu este bun deoarece e nisipos. În schimb, cel din larg, de la fundul lacului, este untos, numai bun de întins pe corp.

Paula din Constanţa a început să vină la Techirghiol în urmă cu patru-cinci ani. „Prima dată am luat-o ca pe o glumă”, povesteşte ea, dar în timp s-a convins de binefacerile nămolului şi ale apei sărate, aşa că acum petrece în jur de 10-15 zile pe malul lacului, în fiecare an. „Din experienţa pe propria piele am observat că are efecte benefice asupra reumatismului. Vara trecută nu am fost, şi în iarnă am simţit că nu am fost în vară la nămol”, arată Paula.

Constănţeanca are propriul ritual pe care îl urmează la Techirghiol: stă o oră în apă, se usucă, apoi se unge cu nămol. După ce se usucă nămolul, intră iarăşi în apă timp de o oră: „Apoi mă usuc şi plec. Nu abuzez. O procedură din asta pe zi cu nămol şi cu apă e suficientă. Dacă pot să vin o vară 10-15 zile e perfect, nici nu-mi doresc mai mult”.



„Nu mi se pare normal să plăteşti o sumă de bani şi să-ţi rupi picioarele”

Ea este însă nemulţumită de înfăţişarea lacului şi a fâşiei de plajă: „Amenajarea lasă de dorit. Sunt foarte multe pietre şi mătase (în lac-n.r.). Cred că s-ar fi putut face mult mai mult ca să-ţi atragi turiştii. Dar nu se implică nimeni”. A fost şi la solar, o zonă împrejumuită de ziduri, dar a rămas neplăcut impresionată deoarece şi acolo erau pietre în apă: „Nu mi se pare normal să plăteşti o sumă de bani şi să-ţi rupi picioarele”.

În unele zone, plaja este tulburător de murdară, plină de PET-uri, ambalaje, pungi de plastic, anvelope de maşină, resturi alimentare, de pildă felii de pâine rămase de la vreun picnic.


De multe ori oamenii răspund cu rău la binele pe care li-l face nămolul

Nici Elena Borcilă, din Iaşi, nu e mai mulţumită: „Ar fi bine ca primarul de aici să aducă nişte nisip, să fie mai ordonat. Ar face mulţi bani dacă ar face un fel de plajă, dacă n-ar fi pietrele astea”.

Drumuri proaste şi clădiri ce stau să cadă

La solar spune că e mai aranjat, dar nu merită să dea cinci lei pe intrare: „Cu cinci lei iei două pâini”, spune femeia de 70 de ani.

„Am operaţie la coloană de două ori, în acelaşi loc. Am operaţie de fibron, operaţie la genunchi. La 70 de ani ştiţi cum e, vin una după alta”, mai spune ea, dar completează că, dincolo de hibele staţiunii, nămolul de Techirghiol îi prieşte.

Doamna Borcilă a venit alături de o prietenă şi stau împreună la o vilă, unde plătesc 100 de Ron pe noapte pentru o cameră dublă. „E cam piperat, dar are şi condiţii: aer condiţionat, aragaz, frigider. E curat, are curte, flori frumoase şi televizor în foişor”, spune ea. Mâncare şi-au adus de acasă sau o cumpără din magazinele din Techirghiol, unde este mai ieftină: „Noi nu ne ducem să mâncăm la restaurant, nu ne permitem”.

Multe străzi din staţiune sunt proaste, pline de gropi şi de mocirlă, amintind mai degrabă de drumurile de ţară cu adevărate brazde de noroi în care se împotmolesc maşinile. Clădirile vechi suferă şi aici de acelaşi rău ca numeroase altele din România: se dărâmă sub ochii autorităţilor, iar tencuiala lor se desface în straturi, lăsând la vedere zidăria.


Unele drumuri din Techirghiol nu sunt asfaltate


O clădire veche din localitate ce poartă acum urmele ignoranţei

Mănăstirea Sfânta Maria, un Balcic între graniţele noastre

În această ambianţă adesea dezolantă, mănăstirea Sfânta Maria este un exemplu de cum poate arăta un loc datorită hărniciei oamenilor.

Neagră ca tăciunele, bătrâna biserică din bârne groase de stejar ocupă mijlocul incintei mănăstireşti. Construită integral din lemn în secolul al XVII-lea de localnicii din satul Maioreşti, judeţul Mureş, biserica are bârnele îmbinate la colţuri în coadă de rândunică sau cu ajutorul unor cuie de lemn.

În anul 1934,  regele Carol al II-lea a mutat-o la Castelul Pelişor de la Sinaia, iar în anul 1951, mai-marii Bisericii Ortodoxe au adus-o la Techirghiol şi au aşezat-o pe un strat de piatră.

Acum, lăcaşul negru ca nămolul din lacul Techirghiol este înconjurat pe trei laturi de clădiri cu porticuri din piatră, galerii cu arcade ondulate şi colonete cioplite în lemn. Peste tot atârnă ghivece şi vase cu flori, iar micile grădini sunt pline de verdeaţă suspendată pe coloanele din piatră ce străjuiesc aleile.


În incinta mănăstirii Sfânta Maria


Aleea căminului arhieresc de la mănăstire

Îmbinarea dintre piatră, lemn şi vegetaţia exuberantă îi aminteşte vizitatorului de Balcic, un alt colţ de lume tihnit din apropierea mării.

În curte veghează Sfântul Pantelimon, cunoscut în credinţa ortodoxă drept patronul medicilor şi „doctor fără de arginţi”. Statuia sa din bronz se înalţă deasupra unui bazin de apă unde oamenii vin pentru a se răcori.


Statuia Sfântului Pantelimon este sculptată de Ion Jalea

La mănăstire, un pachet ce cuprinde şase nopţi de cazare, mese incluse şi cinci zile de tratament cu trei proceduri pe zi costă 575 de Ron. Aici, turiştii vin pentru a se trata de reumatism, gută, maladii inflamatorii (spondilită şi artrită), afecţiuni posttraumatice, fracturi şi luxaţii sau hernie de disc.

Angela din Bucureşti, de 47 de ani, este pentru prima dată la Techirghiol şi spune că se simte foarte bine: „Se îmbină multe: apa sărată cu nămolul şi liniştea din mănăstire. Se simte grija faţă de om”.


Doi bătrâni se ajută reciproc în drumul spre baza de tratament de la mănăstire

La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria”, din incinta mănăstirii, pacienţilor li se recomandă diferite proceduri, după ce au fost consultaţi de unul din cei doi medici ai centrului. Ei pot  face electroterapie, magnetoterapie, băi galvanice, băi de nămol cu apă din lacul Techirghiol în concentraţie naturală, băi de plante, de bule, duşuri subacvatice sub presiune.

Potrivit personalului medical, aparatura este în totalitate nouă, iar de câteva luni de zile pacienţii pot face şi kinetoterapie. Capacitatea de cazare este de 150 de locuri.


Băi galvanice la baza de tratament de la mănăstirea Sfânta Maria

Scade salinitatea lacului Techirghiol, la fel şi calitatea nămolului

Techirghiol este un liman fluvio-marin, adică un lac format prin bararea gurii de vărsare a unui râu cu aluviuni şi nisip adus de valuri. Apa de mare s-a infiltrat în lacul format în spatele cordonului de nisip, astfel încât concentraţia de săruri a acestuia era foarte mare, de 80-95 g/l, ceea ce a dus la crearea unui strat de nămol cu proprietăţi terapeutice.

Pe de altă parte, în timpul regimului comunist s-a decis cultivarea terenurilor din jurul lacului, iar din cauza irigaţiilor s-au infiltrat ape dulci în Techighiol, ceea ce a determinat scăderea salinităţii, precum şi a calităţii nămolului.

Potrivit unui studiu al Direcţiei Apelor Dobrogea-Litoral, calitatea apei lacului a avut de suferit din cauza defrişărilor, a desţelenirii terenurilor, dar şi a viiturilor recente, din anii 2004-2005, din bazinele hidrografice ale cursurilor Valea Biruinţei şi Valea Urlichioi.

Acum, deşi s-a executat o serie de lucrări pentru a opri accesul apei dulci în lacul Techirghiol, iar sistemele de irigaţii au fost dezafectate, salinitatea apei este de 55-60 de g/l, potrivit analizelor chimice.

FOTO: Andreea Dogar



SPUNE-TI PAREREA
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.