Testul de sânge care îţi spune dacă ai cancer. Savanţii dezvăluie ce nu e în regulă cu această metodă

Conducerea Pathway spune că acest test a fost creat pentru persoanele care prezintă un risc ridicat de a face cancer
Autor: | | 0 Comentarii | 382 Vizualizari

Compania Pathway Genomics a scos pe piaţă la mijlocul lunii septembrie un test de sânge care se presupune că poate depista fragmente de ADN din 10 tipuri diferite de cancer, boală de care ar putea suferi pacienţi fără simptome până în momentul prelevării probelor de sânge. Testul se comercializează deja pe site-ul companiei farmaceutice. Există însă şi cercetători care pun sub semnul întrebării adevărata eficacitate a acestei metode.

Mulţi experţi, dar şi competitori, afirmă, însă, că testul Pathway este departe de a fi demonstrat ştiinţific şi că poate cauza îngrijorarea pacienţilor, fără ca acest lucru să fie necesar. „Acest test îţi poate spune, în mod evident, dacă ai sau nu cancer. Însă nu poate face legătura între boală şi vreo parte specifică a corpului, sau nu îţi poate spune dacă va deveni problematic acum, mai târziu, sau niciodată”, susţine J. Leonard Lichtenfeld,  adjunctul şef al Societăţii Americane de Combatere a Cancerului, citat de descopera.ro.

Administraţia pentru Medicamente si Alimentaţie din SUA şi-a arătat îngrijorarea, de asemenea. Această agenţie a trimis o scrisoare către directorul general Pathway în urmă cu o săptămână, susţinînd: „Noi credem că oferiţi un test cu risc foarte ridicat, care nu a primit validare clinică şi ar putea deteriora sănătatea celor care îl încearcă”. Asociaţia le-a oferit celor de la Pathway 15 zile pentru a le răspunde, iar aceştia au menţionat într-una din declaraţiile date: „ Suntem foarte atenţi la motivele de îngrijorarea pe care AMA le-a prezentat şi vom răspunde la acea scrisoare cât de curând”.

Conducerea Pathway spune că acest test a fost creat pentru persoanele care prezintă un risc ridicat de a face cancer din cauza istoriei medicale a familiei, o mutaţie genetică moştenită sau expunerea la substanţe cancerigene, cum ar fi ani întregi de fumat exagerat. Această firmă din San Diego susţine de asemenea şi că testul, numit de ei „CancerIntercept Detect”, ar trebui clasificat drept un test dezvoltat în laborator, care nu are neaparat nevoie de aprobarea AMA.

Alte firme din acelaşi domeniu sunt în cursă pentru a dezvolta teste care să depisteze fragmente de ADN modificate din cauza celulelor canceroase, în urină, salivă, sânge sau alte lichide ale corpului. Multe teste de genul „biopsiilor lichide” sunt folosite pe pacienţi care au fost depistaţi deja cu cancer. Acestea îi pot ajuta pe medici să descopere dacă tratamentul îşi face efectul sau dacă o tumoră este în metastază, fără a răni pacientul sau a necesita prelevarea de probe din zone mai greu accesibile.

Folosirea „biopsiilor lichide” este cu atât mai controversată, cu cât încă nu se poate spune cu siguranţă ceea ce dezvăluie rezultatele. În lumea medicală se crede din ce în ce mai mult că nu toate tipurile de cancer sunt letale şi că mulţi pacienţi urmează tratamente care le distrug organismul, fără ca acest lucru să fie necesar. Cancerul, dacă este depistat devreme, este mult mai uşor de învins decît cel depistat târziu şi care s-a extins deja.

Conducerea Pathway speră că doctorii vor efectua aceste teste, pe care ei le numesc „un stetoscop pentru cancer”, ca parte a analizelor de bază pe care le fac pacienţilor ce prezintă un risc ridicat. CancerIntercept Detect scanează  mostra de sânge a pacientului, căutând lipsa sau prezenţa uneia sau mai multor mutaţii dintre cele 96 aflate în 9 gene speciale care au fost asociate tipurilor comune de cancer.

Totuşi, încă nu este foarte clar la ce ajută găsirea acelor mutaţii. Testul nu poate distinge tipul de cancer de la care provine ADN-ul modificat. Conform unei cercetări recent publicate, mutaţiile genei KRAS sunt întâlnite la 75% din totalul cazurilor de cancer la pancreas, 36% din cele de colon şi în procente mai mici la cele de plămâni, ovarian, gastric, de prostată, testicular sau tiroidă. Mai mult de atât, prezenţa unor asemenea mutaţii nu indică neaparat şi prezenţa unei forme de cancer.  Ele pot fi atribuite unei tumori benigne sau a unei erori temporare de reproducere a celulelor, de care sistemul imunitar încearcă să scape.  Şi, de cealaltă parte, un test cu rezultat negativ nu înseamnă  că pacientul nu va face niciodată cancer.

Din acest motiv, conducerea Pathway insistă ca rezultatele testelor să fie trimise către medicii pacienţilor respectivi, pentru a putea fi interpretate. „Dacă testele găsesc mutaţii ale ADN-ului, pasul următor ar trebui să fie studierea detaliată în scopul găsirii unor leziuni”, afirmă Glenn Braunstein,  şeful cadrelor medicale de la Pathway. „Nu aş sfătui pe nimeni să se trateze imediat după aflarea rezultatului”, mai spune acesta.

Unii doctori susţin, însă, că ar fi depăşiţi de interpretarea acestui test. Dr. Lichtenfeld, de la Asociaţia Americană de Prevenire a Cancerului, ridică următoarea problemă: „Dacă nu este un cancer evident, trimitem pacientul la o scanare completă a corpului? De unde începem să căutăm?”.

Conducerea Pathway afirmă că ei au efectuat teste în interiorul companiei, iar rezultatele acestora nu au fost încă publicate.  „Niciun test nu este 100% pozitiv sau 100% negativ. Întotdeauna va exista un pozitiv fals şi un negativ fals”, afirmă dr. Glenn Braunstein,  şeful cadrelor medicale de la Pathway. Nu se ştie încă numărul total al testelor realizate.




Alte articole din categoria: Divertisment

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...