The Guardian: "Explozia de furie justificată din România semnalează o speranţă fragilă"

Explozia de furie din România care a scos cetăţenii în stradă trei zile la rând pentru a protesta faţă de ineficienţa instituţională, culminată cu tragedia de la clubul Colectiv, semnalează o speranţă fragilă, scrie cotidianul The Guardian.

"Tragedia produsă într-un club de noapte din Bucureşti a dezlănţuit nemulţumirea publică faţă de corupţie şi faţă de problemele sociale, conducând la demisia premierului Victor Ponta", scrie The Guardian, într-un editorial intitulat "Explozia de furie justificată din România semnalează o speranţă fragilă".

Publicaţia britanică notează că “mulţi români au ştiut clar cui să atribuie vina – corupţiei generalizate şi aparatului de stat ineficient –, ieşind pe străzi. Aproximativ 25.000 de oameni au pornit în marş prin Bucureşti, iar câteva mii în alte oraşe. După o noapte de proteste, premierul Victor Ponta a demisionat. Însă acest lucru nu i-a convins pe români, astfel că circa 70.000 au ieşit din nou pe străzi, în toată ţara".

"Explozia de durere şi furie de după incendiul din club este masivă, dar nu spontană. În iulie, Ponta a fost inculpat pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi conflict de interese. Recent, un agent de poliţie care făcea parte din coloana de însoţire a ministrului de Interne, Gabriel Oprea, a murit într-un accident rutier, circumstanţele deplasării fiind anchetate", aminteşte editorialistul The Guardian, potrivit Mediafax.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

Nu demisia premierului Victor Ponta este ştirea reală din Românnia, ci modul în care tromânii au transformat  tristeţea şi frustrarea în solidaritate şi responsabilitate, mai comentează publicaţia. 

În Europa actuală, de furia publică profită frecvent populiştii de centru-dreapta şi de extremă-dreapta. Pe întregul continent, de la premierul Marii Britanii, David Cameron, la cel al Ungariei, Viktor Orbán, frustrarea faţă de situaţia economică precară este canalizată adesea în antipatie faţă de imigranţi. (...) Dar, în România, mişcările spontane au reuşit să concentreze nemulţumirea publică faţă de eşecuri în sensul asumării responsabilităţii pentru viaţa publică. Nu este o situaţie unică în România şi este extrem de fragilă. Dar, pentru o fracţiune de secundă, poate ar trebui să observăm posibilitatea apariţiei unui spirit colectiv din această tragedie teribilă", concluzionează The Guardian.