Toată admirația mea pentru Guvernul Cioloș: Ăștia da bandiți! Bandiți de Bruxelles, nu de București! | ROMÂNIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 20 Comentarii | 9937 Vizualizari

Miercuri, 18 mai 2016. Guvernul Dacian Cioloș are programată obișnuita ședință săptămînală. După o tradiție instalată de guvernele anterioare, presa primește, înaintea ședinței, un Comunicat intitulat INFORMAŢIE DE PRESĂ privind proiectele de acte normative care ar putea fi incluse în şedinţa Guvernului României din 18.05.2016.

E vorba de un Document important pentru redacțiile de știri. Din el se poate afla ce Hotărîri și ce Ordonanțe de urgență urmează să fie puse în dezbatere și adoptate. Cum aceste acte normative sînt de regulă cu efecte asupra vieții cotidiane, Comunicatul trimis de Guvern e citit și studiat cu atenție, în redacții, de Departamentul care răspunde de activitatea Executivului, pentru a se putea anunța opinia publică în legătură cu o decizie importantă pentru cetățeanul de rînd.

Comunicatul cuprinde Proiecte de lege, Proiecte de ordonanță de urgență și Proiecte de hotărîre. Jurnaliștii care trebuie să descopere și să sesizeze opinia publică în legătură cu activitatea Guvernului se grăbesc să afle amănunte despre Proiectele anunțate.

Nu e o întreprindere prea dificilă.

Pe de o parte, pentru că în ultimii ani Guvernele și-au perfecționat instrumentele de transparență, pe de alta, pentru că Guvernul Dacian Cioloș, publicitat ca efect al demonstrațiilor de stradă ale celor denumiți de propaganda Noii Securități drept Tinerii frumoși și liberi, mulți dintre ei fiind tineri, chiar frumoși, dar mai puțin, dacă nu chiar de loc, liberi, obligați cum au fost să zbiere la ordin, a anunțat chiar din primele zile ale supraviețuirii sale la Victoria că va face un salt istoric în materie de transparență. Jurnaliștilor le stau la îndemînă pentru a ști, înainte de adoptarea Documentului ce conține un Proiect de Lege sau un Proiect de Ordonanță, mai multe mijloace:

1. Textul Documentului pus pe site-ul Guvernului și aflat de cele mai multe ori de ceva timp în dezbatere publică.

2. Referirile membrilor Guvernului, ba chiar și ale premierului, la Documentul respectiv, într-un efort de a testa opinia publică.

3. Trimiterea din chiar Comunicat la Documentul respectiv gen Proiectul poate fi consultat la adresa www.

Parcurgînd Lista Proiectelor din Comunicatul ședinței din 18 mai 2016, jurnaliștii din redacții au avut o tresărire de uimire.

Capitolul II intitulat Proiecte de Ordonanțe de Urgență se rezuma la un singur punct:

PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Uimirea era perfect justificată.

Din întreg Comunicatul, spre deosebire de toate celelalte și în conflict cu practica de pînă acum, acest Proiect nu făcea nici o trimitere la o adresă web. Era o descumpănitoarea ciudățenie prin premiera dezvăluită. Nu se mai întîmplase pînă atunci așa ceva. Despre această Ordonanță, nu transpirase în Presă pînă atunci nimic. Ministra Justiției, cea care se remarcase venind la un moment dat la o ședință vîrîtă în ceva care amintea de plapuma sub care avusese vise neplăcute, de obicei guralivă, nu făcuse nici o referire la această Ordonanță. Fiind vorba de un Document care viza activitatea DNA, nici un ofițer acoperit din Presă nu-i pregătise terenul printr-o intervenție menită a ne convinge că România nu mai putea trăi fără această Ordonanță de Urgență și, firește, fără respirația, mai mult sau mai puțin parfumată, a Codruței Kovesi.

Mai mult ca sigur, curioși de secretomania de tip securistic la care se deda în acest caz Guvernul Dacian Cioloș, asumat de Klaus Iohannis drept Guvernul Meu și prin urmare presupus a fi în materie de transparență practicantul unui Altfel de a face Politică, jurnaliștii s-au dus la Conferința de presă ținută după Ședința de Guvern de Dan Suciu, purtătorul de cuvînt.

Aici Presa ia seamă la o nouă ciudățenie în privința Ordonanței de Urgență. Deși e vorba de o Ordonanță de Urgență, un act care intră în vigoare cu putere de lege prin simpla publicare în Monitorul oficial, și încă un act care vizează Codul Penal, la conferință purtătorul de cuvînt vine doar cu Anca Dragu, ministra Finanțelor. Ar fi fost normal să vină și cu Raluca Prună, fie și cu plapuma pe ea, deoarece Ordonanța, picată pe agenda ședinței de Guvern ca din cer, trebuia explicată și justificată de cea care o vîrîse sub nas premierului Ministra Justiției.

Raluca Prună lipsește.

Cu plapumă cu tot.

Despre Ordonață, poate cel mai important document adoptat de Guvern, conferința de presă conține un singur moment și acela creat de întrebările presei și nu de Dan Suciu, cum s-ar fi cuvenit, socotind – repet – că e vorba de un act de excepție al Guvernului, o ordonanță de urgență și încă una din domeniul Justiției:

„Reporter: Bună ziua, referitor la modificarea prin Ordonanţă de urgenţă a Codului penal, există înăspriri sau reduceri ale anumitor pedepse? Ne puteţi spune despre ce este vorba şi pentru care dintre infracţiuni?

Dan Suciu: Da, există în urma... v-am spus, au fost înăspriri în legătură cu falsificarea de monedă, de exemplu şi legat de cum v-am spus, de infracţiuni la adresa persoanei şi la adresa minorilor sau la adresa abuzurilor legate de minori. În comunicatul pe care îl primiţi, avem mai multe detalii. E un comunicat mai larg, în care aveţi o serie întreagă de elemente, mai concret.

Reporter: Şi textul Ordonanţei ni-l puteţi da?

Dan Suciu: Da, sigur. Va fi disponibil în cel mai scurt timp, da.

Reporter: Pentru că nu e în dezbatere publică /.../.

Dan Suciu: Nu, nu a fost în dezbatere publică, dar multe dintre elementele care s-au luat în calcul au fost în dezbatere parlamentară şi au adoptat punctele de vedere din comisiile respective, mai ales transpunerile de decizii ale Curţii Constituţionale; cum ştiţi, ele au intrat în dezbatere parlamentară, dar tocmai, pentru a nu prelungi acest proces, sîntem deja în întârziere, am preluat o bună parte din concluziile comisiilor pe subiectul respectiv şi le-am introdus în Ordonanţă. Primiţi textul Ordonanţei, să vedeţi toate detaliile. E o ordonanţă mai groasă.

Reporter: În cursul zilei de astăzi?

Dan Suciu: O să încerc să le aveţi, să aveţi acces la ele, în cursul zilei, da. Comunicatul, imediat după şedinţă, da, după conferinţă, da.”

Răspunsurile purtătorului de cuvînt, suficient de penibile pentru a ne întreba care e profesia de bază a lui Dan Suciu, au menirea de a liniști presa prin banalizarea momentului. E vorba, minte Dan Suciu, de o Ordonanță care nu face altceva decît transpune decizii ale CCR, decizii care n-au fost luate în discuție de Camera Deputaților. Cum însă se contura riscul prelungirii procesului, Guvernul a intervenit pentru a împlini un deziderat constituțional: Cel de concretizare prin Lege a unor decizii ale CCR.

Liniștitoare e și Motivarea acestei Ordonanțe, publicate în Monitorul oficial:

„Avînd în vedere faptul că, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, denumit în continuare CPP, și pînă în prezent a fost adoptat un număr semnificativ de decizii ale Curții Constituționale, care au produs au impact semnificativ asupra codului și care necesită intervenție legislativă asupra unor instituții importante precum: (urmează o enumerare n.n.). (…);

Observînd numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale și care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deși termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituție a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudență cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale ale cetăţenilor;

Făcînd referire specială la iminenta împlinire a termenului de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 240 din 31 martie 2016 a deciziei Curții Constituționale nr. 23/2016, privind art. 318 CPP ceea ce va declanșa, în absența unei intervenții legislative, o lipsire de efecte a textelor declarate neconstituţionale (…)

Apreciem că toate acestea constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amînată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată. Datorită amplorii fenomenului și a consecințelor negative anterior prezentate asupra interesului public general, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decît delegarea legislativă, chiar în procedură de urgență, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecințe negative care continuă să se producă asupra interesului public general care vizează încrederea”.

 Practica ordonanțelor de Urgență, considerată nedemocratică prin înlocuirea Parlamentului cu Guvernul, a fost criticată în întreaga perioadă postdecembristă. Fiecare Guvern s-a angajat, la instalare, că nu va abuza de această practică. S-a angajat și Guvernul Personal al Majestății Sale, Rața Mecanică. De cînd a venit Guvernul Cioloș s-a întrecut pe sine în materie de Ordonanțe de urgență. Asta însă pare, potrivit Motivării, să justice urgența. Într-adevăr, cele peste 40 de decizii de neconstituționalitate ale CCR privind noile Coduri zac în sertarele Camerei Deputaților. Valeriu Zgonea, turnătorul la DNA, le-a ținut acolo la ordin. Era nevoie de intervenția Guvernului.

Pînă aici toate bune și frumoase.

Bravo Guvernului Dacian Cioloș!

Numai că imediat vine întrebarea:

Dacă Ordonanța era un act salutar, patriotic, revoluționar, de a cea ținut-o Guvernul sub plapuma cu care vine la ședințe Raluca Prună?

Răspunsul e simplu:

Pentru că pe lîngă simpla transpunere în practică a Deciziilor CCR, Ordonanța de urgență conține și unele modificări ale Codurilor  denunțate de APADOR - CH drept atacuri la libertățile fundamentale. În cel mai deplin secret, în disprețul democrației și al bunului simț, Guvernul Dacian Cioloș, un fel de Guvern Dăscălescu al vremurilor noi, a impus prin lege noi prevederi din Cod care întăresc puterea Statului Mafiot condus de instituțiile de forță prin crearea condițiilor de abuzuri incredibile ale Poliției politice.

Ordonanța de Urgență a urmărit modificarea Codurilor într-o direcție contrară celei  sugerate de CCR  prin deciziile de pînă acum. CCR a declarat neconstituționale peste 40 de articole, pentru că acestea limitau grav libertățile individuale, dînd Statului mafiot condus de instituțiile de forță, posibilitatea de a comite abuzuri peste abuzuri.

Modificările pe șest ale Codurilor prin Ordonanță de urgență vizează o și mai mare limitare a libertăților individuale, un și mai mare  control al vieții individuale de către instituțiile de forță.

Despe Guvernul Dacian Cioloș s-a vorbit pînă acum, de la instalare, de loc admirativ.

Eu însă mă grăbesc să-mi exprim admirația față de felul în care Guvernul a făcut jocul Statului Mafiot, oferind instituțiilor de forță să comită și mai mari abuzuri decît cele de pînă acum:

 Jos pălăria! Ăștia bandiți!  Bandiți de Bruxelles, nu de București!




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...