PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Politica

Traian Băsescu, la reuniunea diplomaţiei române. ”Armata ucraineană riscă un măcel dacă nu este sprijinită de NATO”

Autor: | | 100 Comentarii | 1866 Vizualizari
Președintele Băsescu participă la reuniunea diplomaţiei române
Preşedintele Traian Băsescu a participat vineri la Reuniunea anuală a diplomaţiei române. Acesta a declarat, referindu-se la evoluţiile din Ucraina, că în mod raţional nu există un pericol pentru România, dar a arătat că statul român trebuie să fie pregătit şi pentru iraţional. Totodată, șeful statului a exprimat opinia că obiectivul Federaţiei Ruse ar fi să transforme conflictul din Ucraina într-unul îngheţat, astfel încât să poată controla evoluţiile viitoare ale Ucrainei, fie că ele se referă la accesul în NATO pe termen mediu, fie la accesul în Uniunea Europeană. În același timp, președintele a afirmat că NATO solicită participarea României la securizarea aeroportului din Kandahar, arătând că răspunsul la această cerere va fi dat în şedinţa CSAT din 3 septembrie.

La reuniune participă şi Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Cele mai importante declarații ale președintelui:

  • Dacă statele NATO nu vor trece rapid la sprijinirea armatei ucrainene pentru a face faţă acţiunilor Rusiei, şansele Ucrainei sunt iluzorii. Armata Ucrainei riscă un măcel.
  • Nivelul de sancţiuni la adresa Rusiei trebuie reevaluat. Voi susţine trecerea la o nouă etapă de sacţiuni: financiare, în sectorul energetic şi militar.
  • Nu avem un pericol pentru România în mod raţional, dar trebuie să ne pregătim şi pentru iraţional. Dacă privim în jurul Mării Negre, constatăm conflicte îngheţate.
  • Cred că obiectivul Rusiei este să transforme acest conflict într-unul îngheţat în aşa fel încât să poată controla evoluţiile ulterioare ale Ucrainei. România trebuie să-şi revizuiască imediat politica de finanţare a armatei.
  • Este adevărat, a fost o perioadă de criză economică la nivelul UE, care a afectat şi România puternic în perioada 2009-2010. Nu mai suntem în situaţia de criză din 2009-2010 şi poate că, decât să pompăm bani către primari pentru a aduce voturi în campanie electorală, mai bine punem la dispoziţia armatei resursele necesare, ca armata română să fie un partener viabil al statelor din NATO. Nu putem spune: Suntem în NATO, să vină americanii să ne apere, că noi n-avem buget
  • Preşedintele Obama în două întâlniri a precizat că SUA vor face eforturi maxime, dar e obligaţia statelor din Europa Centrală şi de Est să-şi mărească bugetele pentru apărare că să fie parteneri viabili. Nu putem transformă nici constituţional, nici moral, responsabilitatea apărării către SUA.
  • Mi se pare inacceptabil să stabileşti că prioritate alimentarea primarilor pentru campanie şi să nu te uiţi la nevoile armatei. Concluzie: poziţia la Consiliul European şi Summitul NATO: o nouă etapă de sanctuni financiare, energetice, militare pentru Rusia şi sprijin pentru armata ucraineană.
  • România a înţeles că nu se poate decupla de Eurogrup. Va pot informa că au fost discuţii extrem de importante la ultimul Consiliu European in care marea dezbatere a fost relaxarea sau menţinerea măsurilor de consolidare fiscală. Concluzia a fost că la nivelul UE se vor menţine politicile de consolidare fiscală.
  • Aş traduce aşa acest lucru: Europa a înţeles că nu mai poate asigura bunăstarea cetăţenilor pe datorie, din împrumuturi care ajung la scadenţă şi nu pot fi rostogolite la nesfârşit. Această politică a luat sfârşit şi trebuie să trecem la politicile de consolidare care să ne permită creşterea competitivităţii UE.
  • La final de mandat eşti mult mai liber, aşa că o spun fără ezitare: dacă UE nu va înţelege să renunţe la povestea Europei sociale în favoarea unei poveşti noi, Europa competitivă, ne pregătim să reducem constant nivelul de trăi al cetăţenilor. Diferenţa dintre competitivitatea UE şi SUA creşte continuu în favoarea SUA. La fel şi competitivitatea Chinei creşte faţă de cea a UE - luate globale. Nu mă refer la Germania, care e o insula de competitivitate.
  • Cred că România trebuie să-şi asume în continuare ideea competitivităţii. Aici nu sunt aşa de pesimist.
  • Investiţiile făcute în ultimele decade arată o Românie în creştere de competitivitate - măcar dacă ne uităm la export. Cei care oftează după trecută industrie a României, va dau 2 cifre: În 1990, am exportat de 10 mld. dolari. Anul trecut am exportat de 50 miliarde euro.
  • Condiţiile economice sunt deteriorate, va trebui că Guvernul după alegeri să facă o analiză să vadă de ce avem o prăbuşire a investiţiilor străine directe. Mai există un element de optimism: circa 30% este producţie industrială în Ro, comparativ cu 17-18% media în UE. Dacă am menţine aceste echilibre şi am fi puţin mai eficienţi în a crea condiţii investiţiilor străine directe.
  • Această politică pe care noi am avut-o de a ne menţine conectaţi la Zona euro prin adoptarea tuturor măsurilor impuse cred că-şi va arată binefacerile cînd România va intră în zona euro - la 1 ianuarie 2019, potrivit planificării. Avem de rezolvat problema legată de societăţile comerciale, de activităţile de servicii care încă sînt în proprietatea statului. Avem partea privată de economie care e competitivă, şi avem partea de stat din economie şi care e neperformantă. Nu va mai dau exemple cu CFR, Poştă Română, Oltchim.
  • În relaţia cu UE avem of-ul nostru naţional - MCV, pe care îl consider un element de progres pentru evoluţia pozitivă a Justiţiei şi statului de drept. Dacă privim la ultimul raport, constatăm că instituţiile sînt cotate pozitiv - DNA, DIICOT, Înalta Curte, ANI. Marea problema o avem în zona politică şi trebuie înţeles de toate partidele: protejarea miniştrilor şi parlamentarilor prin votul Parlamentului înseamnă un amestec în treburile Justiţiei. Aici trebuie să progresăm. Dvs că ambasadori, consuli - va rog să citiţi raportul MCV şi să spuneţi că instituţiile sînt corect cotate. Singură mare problema o avem în zona politcului, unde va trebui muncit mai mult cu conştiinţa parlamentarilor.
  • Protejarea unor politicieni de către procurori e de neînţeles pentru statele UE şi NATO. Aici avem probleme.
  • În 2011, cînd s-a convenit Parteneriatul strategic cu SUA cred că a fost făcut un pas fundamental. Nu este un simplu Parterneriat Strategic care să vizeze securitatea naţională, ci vizează o amplă arie de interes comun - investiţii (ne trebuie un mediu investiţional corespunzător şi nu introducere de taxe peste noaopte), educaţia, cercetarea, mediul, cultură. Este cel mai complet Parteneriat Strategic pe care îl are România. Condiţia valorificării lui este lipsa corupţiei, stat de drept şi mediu investiţional. În toate discuţiile pe care le am cu demnitari americani rezultă o deschidere majoră, dar cu respectarea celor 3 condiţii.
  • Trebuie să recunoaştem că în cei 10 ani de mandat, politica externă a fost focusată pe Republica Moldova, repunerea pe agenda a interesului României pentru Basarabia.
  • România a făcut eforturi mari diplomatice şi financiare pentru că apropierea de Moldova să se producă. La începutul mandatului, 8% din cetăţenii Moldoveni erau favorabili relaţiei sau unirii cu România. Astăzi, aproape 50% din populaţie e pentru consolidarea relaţiei. E un progres care vine în primul rând din politică de recunoaştere a dreptului la cetăţenie.
  • Cele 5.500 de burse acordate de România tinerilor au fost un alt element de apropiere. Când le-a fost greu cu inundaţiile, România a construit 800 de case noi în Moldova, a făcut şi Biserica de la Soroca, în stil maramureşean. Contribuţia esenţială a fost şi bătălia dusă de România pentru că Moldova să semneze Acordul de asociere cu UE. A fost o bătălie diplomatică dura. Cînd am început să particip la Consiliul European, Republica Moldova nu există în documentele UE.
  • Esenţial e să continuăm să furnizăm creditul nerambursabil de 100 mil euro în etape către Moldova. Am finalizat linia de 100 kilvolti, s-a finalizat gazoductul - e adevărat că nu putem furniza deocamdată decît jumătate de miliard de metri cubi, trebuie să ajungem la 4 miliarde, să prelungim gazoductul pînă la Chişinău, dar e un început. Gazoductul, deşi semnat în 2011, a durat pînă când şi UE a pus la dispoziţie resursele financiare pentru construcţia pe teritoriul Moldovei.
  • E important să fie o prioritate interconectarea la energie electrică şi gaze naturale. Avem de unde furniza energie electrică, şi dacă Dumnezeu ne ajută, din 2019 vom putea acoperi integral necesarul Moldovei pentru gaze. Totul e să avem infrastructură gata. Aici, guvernul şi diplomaţia noastră trebuie să stea aproape de viitoarea Comisie Europeană că să finanţeze lucrările de pe teritoriul Moldovei.
  • S-a dat atenţie românilor din Serbia. Avem probleme mari cu guvernul de la Belgrad cu recunoaşterea vlahilor că minoritari români şi acordarea de drepturi. Dar sunt convins că uşor-uşor insistenţă diplomaţilor noştri va largi spectrul de bunăvoinţa al Belgradului.
  • Românii din Ucraina. Cea mai dificilă perioada a intenţiei noastre de a rezolva cât de cât problema minorităţii româneşti a fost perioada domnilor Iusceko şi Timoşenko, care - din cauza unui naţionalism exacerbat - ajunseseră să oprească la graniţa şi cărţile româneşti.
  • Am avut o pâlpâire de lipsa de responsabilitate a noii puteri de la Kiev, când primul lor gînd a fost să elimine drepturile minorităţilor. Atunci am avut discuţii extrem de serioase cu premierul Iateniuk la Bruxelles, căruia i-am cerut categoric să nu se promulge legea, şi nu s-a promulgat.
  • Dar pentru minoritarii români din Ucraina mai sînt multe de făcut. Nu e momentul cel mai bun, Ucraina se pregăteşte de alegeri anticipate, dar apoi problema trebuie luată în serios.
  • Poate că şi eu uneori am folosit uneori neadecvat termenul de "război la frontieră", văd că s-a împămîntenit în mass-media. E adevărat că avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar pentru populaţie vreau să facă precizarea - Lugansk şi Doneţk sunt la o mie de km de frontieră României.
  • Faptul că avem o ţară destabilizată la frontieră are riscuri.
  • Un alt capitol este participarea noastră în Afganistan, unde România a probat că este furnizor de securitate. Pe 3 septembrie, vom da un alt răspuns la o nouă solicitare legată de Agfanistan, securizarea Aeroportului din Kandahar, vom menţine 400 de militari. Vom trece prin CSAT decizia. Din Afganistan plecăm, dar nu de tot. Vom rămâne cu responsabilităţi la Kandahar.
  • Nu aş relua subiectul cu SUA, dar avem câteva documente semnate şi atrag atenţia că ele ne creează oportunităţi. Parteneriat strategic cu Polonia, cu Turcia, cu Koreea de Sud, cu Azerbaidjan - care e cheie în eventuală punere în aplicare a proiectului AGRI.
  • Încă facem prea puţin pentru românii de-afară, me refer la românii care după liberalizarea circulaţiei se află în Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Irlanda, SUA. Va trebui să facem mai mult, chiar dacă între timp le-am dat repreznetare în parlament, chiar dacă în ultimii ani s-a mărit consistent numărul de secţii de vot, chiar dacă statul român a sprijinit construcţia de biserici în străinătate, încă avem foarte multe de făcut.
  • Eu cred că românii din diaspora nouă trebuie ţinuţi aproape de ţară - mama. Privesc la cum a devenit lumea în ultimii ani: tot mai nesigură, chiar dacă la un moment dat NATO a avut intervenţii militare. Iată că în urmă intervenţiilor, lucrurile nu au fost rezolvate. A căzut un dictator că Saddam sau gadaffi, dar nu ne-am pus problema ce punem în loc. Mubarak a fost înlocuit de Frăţia Musulmană. E clar că pe viitor România trebuie să fie extrem de fermă în a spune: va sîntem aliaţi, dar vrem să ştim ce punem în loc atunci cînd intervenim pentru schimbarea unui regim.
  • În opinia mea, dincolo de emotivitatea generată de conflictul din Ucraina, cel mai mare pericol pentru lumea creştină, pentru stabilitatea lumii, este Statul Islamic. Au oameni infiltraţi peste tot, o ideologie care prinde la tineret, au o finanţare colosală. Când se va defini o strategie pentru combaterea acestui flagel, România va trebui să fie parte a strategiei, pentru că pericolul expansiunii către Balcani este major.
  • Acum, către sfîrşitul mandatului, sînt mai conştient că oricînd că primii care trebuie să aibă capabilităţi că să se apere trebuie să fie românii, apoi vin americanii, britanicii, francezii să ne apere. SUA şi-a asumat zona Asia-Pacific, care consumă resurse uriaşe. Privim la Iran, tot SUA trebuie implicate, la fel în Orientul Mijlociu. Este totuşi o singură ţară, nu poate apară singură toată lumea democratică, dacă la rîndul ei lumea democratică nu face eforturi să se apere singură.

Reuniunea anuală a diplomaţiei române are loc începând de miercuri până vineri la Bucureşti. Lucrările reuniunii au fost deschise miercuri în prezenţa premierului Victor Ponta, a preşedinţilor Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a ministrului de Externe, Titus Corlăţean.


Tag-uri: traian basescu, cotroceni, ucraina, kiev, victor ponta, calin popescu tariceanu, valeriu zgonea, titus corlatean, catherine ashton, rusia, NATO, afganistan, kandahar, csat
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Traian Băsescu, la reuniunea diplomaţiei române. ”Armata ucraineană riscă un măcel dacă nu este sprijinită de NATO”.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi