Dintr-un colţ în altul, fosta republică sovietică a căzut pradă violenţelor declanşate de măsurile represive luate de administraţia de la Kiev împotriva sutelor de mii de oameni care vor ca ţara să se întoarcă cu faţa spre UE şi nu spre Rusia.

La Kiev curge sânge de două nopţi iar violenţele sunt departe de a se încheia. Disperat să pună capăt manifestaţiilor pro-europene, care au început acum trei luni, preşedintele Viktor Ianukovici a ordonat forţelor de ordine şi serviciilor secrete să înăbuşe protestele celor care cer administraţiei de la Kiev să întoarcă spatele Rusiei în favoarea Uniunii Europene. În asalturi repetate, poliţia ucraineană a încercat să preia controlul asupra Euro-Maidanului, piaţa centrală din centrul capitalei şi centrul mişcării pro-europene din noiembrie, unde manifestanţii au instalat baricade şi corturi. Peste 26 de persoane şi-au pierdut viaţa, printre care şi un ziarist, în confruntările care au avut loc între forţele de ordine şi manifestanţi. Imaginile difuzate de agenţiile internaţionale de presă şi televizuni au arătat o realitate macabră: incendii, coloane de fum ridicându-se în aer, oameni cu sângele şiroindu-le pe faţă şi pe haine, răniţi căzuţi la pământ în aşteptare de ajutor medical şi cadavre împrăştiate în piaţa centrală pe care abia în cursul zilei de ieri le-au ridicat autorităţile. Cel puţin zece poliţişti au murit în aceste ciocniri, a anunţat ministerul de Interne, iar sute de persoane au primit îngriiri în urma rănilor primite. Violenţe fără precedent Confruntările de marţi noapte, care au continuat şi ieri cu un nou asalt al poliţiei ucrainiene asupra taberei pro-europene, reprezintă cele mai sângeroase violenţe care s-au înregistrat în Ucraina de la destrămarea URSS. Violenţele au izbucnit în cursul dimineţii de marţi, în apropiere de clădirea parlamentului, care urma să examineze o reformă constituţională ce prevede reducerea prerogativele prezidenţiale. Poliţia a aruncat cu grenade paralizante şi a tras cu gloanţe de cauciuc împotriva manifestanţilor, după ce aceştia din urmă au aruncat cu pietre din caldarâm asupra cordoanelor de poliţie ce înconjurau parlamentul. Confruntările au continuat pe parcursul serii prin asaltul poliţiei împotriva epicentrului mişcării de contestare, fără ca forţele de ordine să poată dispersa mulţimea. Ieri dimineaţă, la ora 04.00, poliţia a lansat un nou asalt, fără a reuşi să disperseze mulţimea. Pentru a se proteja de poliţie, protestatarii au ridicat un zid de foc, incendiind cauciucuri. O blindată aparţinând trupelor speciale a fost şi ea incendiată cu cocktailuri Molotov. Ieri, în cursul zilei, ofensiva poliţiştilor a continuat, fără rezultat însă. O ţară în flăcări Puterea a impus de marţi măsuri specifice stării de urgenţă: metroul din Kiev a fost închis şi autorităţile au anunţat că traficul rutier în direcţia capitalei va fi limitat. Ţara pare să se scufunde însă treptat în violenţă, în timp ce manifestanţii au luat cu asalt clădiri publice şi un depozit de arme la Lvov, Ivano- Frankivsk şi Ternopil, în vestul ţării, unde poliţia a intervenit în forţă pentru a respinge ofensiva. Presa ucraineană scria ieri că mai mulţi agenţi ai serviciilor secrete şi-au dat demisia, refuzând să mai lucreze până când autorităţile nu încetează să "omoare copii şi femei pe străzile din Kiev". În acest context de haos general, mobilizarea armatei ucrainene este un scenariu tot mai des invocat, un avertisment pe care opoziţia de la Kiev l-a dat încă de acum câteva săptămâni. Într-un discurs sec, preşedintele Ianukovici a acuzat opoziţia că poartă în totalitate responsabilitatea violenţelor. 26 de morţi era aseară bilanţul celor două zile de confruntări violente la Kiev, dintre care zece sunt poliţişti "Pericolul unui război civil şi al unui colaps economic devine, din păcate, tot mai real." BISERICA ORTODOXĂ UCRAINEANĂ Rusia se teme de "scenariul iugoslav" în Ucraina Rusia a denunţat ieri o "tentativă de lovitură de stat" în Ucraina şi a cerut liderilor opoziţiei din această ţară să pună capăt violenţelor, relatează AFP. "În fond, este vorba de o tentativă de lovitură de stat", a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. "Ucraina este un stat-frate şi un partener strategic şi ne vom folosi toată influenţa astfel încât să domnească pacea şi calmul", a mai avertizat Moscova, cerând opoziţiei ucrainene să reia dialogul cu "puterea legitimă" de la Kiev şi să renunţe la "ameninţări şi ultimatumuri". Tot ieri, Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a cerut măsuri care "să nu permită reeditarea scenariului iugoslav în Ucraina", aruncând responsabilitatea protestelor pe "elemente radicale" din rândurile pro-europenilor. SUA cere retragerea forţelor de pe străzi ● UE ar putea adopta astăzi sancţiuni la adresa Ucrainei, interzicând călătoriile oficialilor în statele membre şi îngheţând conturile lor din străinătate. Totuşi, preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a subliniat, ieri, că oferta UE pentru Ucraina, de asociere politică şi integrare economică, rămâne valabilă. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, a condamnat violenţele sângeroase şi a cerut "o anchetă urgentă şi independentă". ● Premierul Poloniei, Donald Tusk, a cerut UE sancţiuni severe contra autorilor dramei ucrainene, inclusiv a preşedintelui Viktor Ianukovici (foto). De altfel, ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, se va deplasa în curând la Kiev, la cererea şefei diplomaţiei europene Catherine Ashton. ● Reacţii de condamnare a violenţelor de la Kiev au venit şi din partea preşedintelui francez Francois Hollande, a cancelarului german Angela Merkel, a preşedintei Lituaniei, Dalia Grybauskaite şi a vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, care a cerut retragerea forţele de ordine de pe străzile Kievului. (Simona Matieş) România solicită Kievului să rezolve criza fără violenţă Simona Mătieș Reacţiile la evenimentele din capitala Ucrainei nu s-au lăsat aşteptate nici pe scena politică internă din România. Preşedintele Traian Băsescu a făcut un apel la omologul ucrainean, Viktor Ianukovici, să nu ordone reprimarea protestelor din Ucraina, el arătându-se "profund îngrijorat de valul de violenţă şi de pierderile de vieţi omeneşti" în confruntările din Kiev. Şeful statului a amintit de revoluţia din 1989, când peste 1.000 de oameni au murit în lupta pentru libertate. "Am învăţat atunci că violenţa nu este o soluţie şi că opţiunile trebuie căutate prin dialog democratic", a precizat Băsescu. Apel la dialog Şi ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, este de părere că singura soluţie este dialogul. "Violenţele trebuie să înceteze de îndată. Dialogul este singura cale de soluţionare a actualei crize", a spus el. Premierul Victor Ponta a subliniat că România are pe acest subiect o poziţie coordonată cu UE şi SUA. Crin Antonescu a făcut un apel, în numele Senatului, la preşedintele Ianukovici, să înceteze reprimarea sângeroasă a manifestanţiilor. El a precizat că forţele de ordine trebuie să respecte dreptul la liberă exprimare şi de a manifesta paşnic. "Poporul are dreptul să-şi construiască propriul destin, care nu poate fi confiscat de interesele unor lideri politici", a spus Antonescu. În schimb, fostul ministru de Externe Mihai-Răzvan Ungureanu a cerut convocarea de urgenţă a CSAT, arătând că dacă războiul civil se extinde, România trebuie să fie pregătită să adăpostească refugiaţi ucraineni. "Am învăţat la revoluţie că violenţa nu este o soluţie şi opţiunile trebuie căutate prin dialog." TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României