PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

UIMITOAREA poveste a IMNULUI ROMÂNIEI. „Deşteaptă-te române” a fost înregistrat în SUA, pentru prima oară, acum 116 ani

Autor: | | 18 Comentarii | 11823 Vizualizari
Ziua imnului
Puţini ştiu că prima înregistrare a celui mai cunoscut cântec al naţiunii române, devenit imn naţional - „Deşteaptă-te române!” - a fost făcută în anul 1900, în Statele Unite ale Americii (SUA). Devenit simbol al luptei de eliberare, versurile cântecului au fost scrise şi transmise cifrat, în secret, de la o provincie românească la alta, în perioada Revoluţiei de la 1848. Atunci, Andrei Mureşan a compus poezia “Răsunetul”, care a stat la baza imnului României, interpretată, prima oară, de Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ braşovean, în curtea unui paroh, pe o melodie de Anton Pann. Relatarea o retransmitem, in contextul Zilei Imnului, în speranţa că ceea ce relatăm este o o conştietizare a adevărului despre Imnul Nasţional.

Ziua Imnului Naţional este o sărbătoare de tradiţie pentru români şi special pentru vâlceni, întrucât în Parcul Zăvoi, pentru prima dată a fost cântat, ,,Deşteaptă-te române!”. O prezentare a ceea ce a însemnat, de-a lungul istoriei, pentru români, „Deşteaptă-te române!” este făcută, pe site-ul Forţelor Terestre Române, de către maiorul Sorin Pancu.

S-a cântat alături de Marseilleza

În fiecare an, pe 29 iulie au loc manifestări oficiale prin care se marchează această sărbătoare naţională. Alături de sigiliu, stemă şi drapel, imnul este un element definitoriu al statului român.

Cântec de identitate a conştiinţei naţionale, imnul la români a devenit o preocupare creatoare încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Ideea imnului trebuie legată de aceea a naţiunii, a independenţei materializate prin simbolul steagului. Ideea unei piese oficiale care să simbolizeze unitatea românilor din ambele Principate, precum şi dorinţa de a împrumuta melodiei o intonaţie populară, se conturează pe măsură ce mişcarea politică pregătea izbucnirea Revoluţiei din 1848.

Anul revoluţionar 1848 a cunoscut o multitudine de imnuri, române şi străine, proslăvind fie libertatea naţională a poporului român, fie domnitorii celor două Principate Române. Nu a lipsit din repertoriul epocii de pildă, MARSEILLEZA şi CARMAGNOLA, cele două simbolice cântece revoluţionare franceze.

Se transmitea criptat

Paternitatea cântecelor revoluţionare a stat totdeauna sub semnul întrebărilor , autorii versurilor şi mai ales ai muzicii încercând să-şi ascundă identitatea din motive de siguranţă în faţa opresiunii forţelor conducătoare şi, uneori chiar din modestie şi solidaritate cu masele angajate în luptă. Ceva mai mult: când melodia a început să circule într-o notaţie ,,cifrată”, s-a apelat la compozitori din lumea psalţilor, ce vehiculau o semiografie cunoscută doar de specialişti. Acesta a fost climatul în care s-a născut şi imnul. ,,Deşteaptă-te române !” în timpul Revoluţiei de la 1848.

„Răsunetul” lui Andrei Mureşan

Întors de la Adunarea de pe câmpia Libertăţii din Blaj din 3/15 mai 1848, unde voinţa ştergerii iobăgiei, dorinţa de libertate şi unitate naţională au fost susţinute cu tărie., Andrei Mureşanu - conform mărturiei soţiei sale -,, s-a aşezat la masa de scris şi a scris până târziu după ce se făcuse ziuă,plimbându-se din când în când prin odaie şi citind ceea ce scrisese”. Erau strofe din poezia ,,RĂSUNETUL”.

,,Sosind furiosul an 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună pentru acest an un sonet care să se cânte între amicii ce era să se adune în grădina parohului pentru o petrecere de seamă. Îndrăgit de toţi intelectualii români şi mai ales de tineretul braşovean, Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ de mare talent, posesor al unui vast repertoriu de melodii laice şi religioase, a cântat multe cântece de probă printre care şi ,,Deşteaptă-te române!” . Deci, pe o melodie veche a lui Anton Pann s-au adaptat versurile lui Andrei Mureşanu. De altfel, singura valoroasă din creaţia sa.

Prima apariţie publică

Textul a apărut pentru prima dată în ,,Foaie pentru minte, inimă şi literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Islaz.Titlul iniţial a fost ,,RĂSUNET” iar alfabetul utilizat este cel chirilic, specific perioadei respective.

Răspândită şi pe foi volante, poezia a fost cunoscută în scurtă vreme în toată Transilvania şi apoi şi în celelalte provincii româneşti. ,,Răsunetul” va deveni ,,Deşteaptă-te române!” îndată ce i se va găsi o melodie adecvată şi va fi repede un imn popular.

Poetul se închipuie un tribun care vorbeşte în numele neamului oprimat invocând vitejia străbună şi vestind profetic momentul decisiv al deşteptării.

Dincolo de idealul libertăţii dorit cu ardoare de Andrei Mureşanu, sub forma unui jurământ, dominate sunt ideile de înaltă datorie faţă de ţară, de modificare a ordinii istorice.

Ideea redobândirii demnităţii naţionale rămâne determinantă în cucerirea libertăţii şi unităţii naţionale, în numele unei descendente nobile şi al unui trecut eroic.

Cântarea din Parcul Zăvoi

Potrivit documentelor vremii, la 29 iulie 1848 s-a intonat oficial pentru prima dată, în cadrul unei manifestări care a avut loc în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea (astăzi ZĂVOI), realizat la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă, de către un grup de tineri revoluţionari paşoptişti conduşi de Anton Pann, cântecul revoluţionar ,,Deşteaptă-te române!”.

De altfel, pe Raportul nr. 10 al Comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu informa Ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că la data de 29 iulie 1848 cetăţenii oraşului, adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional ,,Deşteaptă-te române!”.

În SUA, prima înregistrare

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc de vinilin, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

A devenit cântecul-simbol în perioadele cele mai grele din istoria României

Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiului de independenţă (1877 - 1878), primul şi al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat din 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio.

Interzis de comunişti

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum ,,Pe-al nostru steag e scris unire”, de exemplu, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Aceasta, în ciuda faptului că a fost îndrăgit de români, insuflându-le curaj şi mândrie în momentele cruciale ale istoriei, precum războiul de independenţă, primul şi al doilea război mondial Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale.

În ziua revoltei de la Braşov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.

Adevărat arc de cerc peste decenii şi veacuri dar şi peste hotarele vechii Dacii ,,Deşteaptă-te române!” redevine simbol naţional după 1989, iar prin Constituţia României din 1991 este consfinţit ca imn naţional. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

Asemănarea cu imnurile Greciei şi Franţei

Titlul „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.

Ziua Imnului

În anul 1998 Parlamentul României proclamă ziua de 29 iulie ca ,,Ziua Imnului Naţional al României” la iniţiativa unui grup de parlamentari vâlceni. Ziua României la Expo Milano 2015 va fi sărbătorită miercuri, dată care coincide cu celebrarea Zilei Imnului Național al României.

 

 

 


Tag-uri: Imnului Na, Parcul Zăvoi, Terestre Rom, Sorin Pancu, Principate Rom, Andrei Mure, Gheorghe Ucenescu, Anton Pann, Grădina Publică, Ministrul Trebilor, Alexandru Pascu, Ion Vidu, Ziua Imnului, Parlamentul Rom, SUA, inregistrare, Desteapta-te romane
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului UIMITOAREA poveste a IMNULUI ROMÂNIEI. „Deşteaptă-te române” a fost înregistrat în SUA, pentru prima oară, acum 116 ani.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi