Ultima SEGREGARE ETNICĂ din Europa, în ORAŞUL cu trei Dumnezei

Babadagul era cunoscut in urma cu un secol ca un oraş unde toţi locuitorii - ortodocşi, musulmani şi evrei - trăiau în pace. Grafică: Monica Zanet
Autor: | | 44 Comentarii | 16099 Vizualizari

Romii musulmani, numiți horahane, sunt evitați și chiar izolați de românii, tătarii, lipovenii-ruși, de puținii maghiarii, grecii și chiar de restul romilor din localitate. Tradiţiile foarte vechi care încă reglează viaţa acestei comunităţi sunt revoltătoare şi intră în conflict cu cele mai elementare valori morale contemporane. EVZ vă arată cum este vândută, ca la piaţă o fetiţă de 12 ani, după ce e evaluată aşa cum se procedează cu o marfă. Cinci clanuri trăiesc acum după aceste obiceiuri incompatibile cu ideea de ţară civilizată.

Cu greu se poate găsi, de-a lungul istoriei, un orașel mai tolerant și mai cosmopolit ca Babadag (8.940 de locuitori), județul Tulcea. Tot aici, poți auzi la bătrâni povești cu evreii ascunși de ochii naziștilor în pivnițele familiilor de lipoveni, maghiari, tătari, turci, greci și români care trăiau în Babadag, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.


FOTO: În clasele horahane vin la ore cel mult trei elevi



După opt decenii, alături de aceste popoare, în localitatea situată în Dobrogea, la limita frontierei estice a Uniunii Europene, o comunitate de 1.300 de oameni, majoritatea copii, a ajuns să fie izolată de restul cultelor și etniilor. Este vorba de comunitatea romilor musulmani din Babadag, una dintre puținile din Europa, romi numiți horahane, în România, și xoraxaj, mai la sud, în Bulgaria.

Deși termenul horahane sau horahai nu are o etimologie exactă, el ar însemna în limba romă "turc” sau "non-rom”, stabilește cercetătoarea Daniela Rusu-Mocănașu. Astfel de comunități, de romi musulmani, mai sunt întâlnite în Bulgaria (denumiți xoraxaj, koraxaj), Albania (arlija, arnauta), Turcia (cergasa). Ca origine, horahanii sunt suniți de rit hannafit.

Unul dintre cei mai cunoscuți caricaturisti ai Românie, Albert Poch, cu origine evreiască, a copilărit în Babadag.  Acesta rezumă pe scurt atmosfera orășelului din anii ’30 ai veacului trecut, spirit care parcă făcea reclamă la viitoarea Uniune Europeană. “În copilăria din Babadag, pe aceeași stradă erau biserica ortodoxă, moscheea și sinagoga. Era un loc cu trei Dumnezei". Toleranții locuitori ai orășelului au decis acum să marginalizeze niște copii pentru a sanționa binecunoscutul comportament al comunității rome în toată Europa, care nu se dă înapoi de la cerșetorie, furturi, acapararea piețelor publice și de la șicanarea trecătorilor.

Cele trei motive ale izolării romilor musulmani

În orășelul care a fost o răscruce a civilizațiilor, copiii horahane învață în clase, preponderent, cu colegi romi. Asta pentru că părinții copiilor altor etnii refuză să-și vadă odraslele în aceeași bancă sau clasă cu copii romi. Motivul: le este frică ca nu cumva micuții horahane - veniți din familii care practică cerșetoria și alte fărădelegi - să-i influențeze negativ.

Horahanii sunt văzăuți ca cea mai spurcată nație deoarece își căsătoresc copiii cu veri primari, respectiv “fata lui frate-miu cu fiu-miu”.  “Să meargă la școala ca să învețe cum să se comporte în civilizație. Să invețe cum sa comunice cu restul lumii din oraș”, este mesajul dur pe care ni-l dă Elena-Gabriela (47 de ani), o româncă din Babadag care nu suportă comunitatea Horahane. Dar tocmai aceste îndemnuri, de a merge la școală și de a învăța cum să se poarte, sunt greu de îndeplinit din cauza segregației educaționale, și nu numai, din Babadag.

Oficial, este interzis

Segregarea a început în urmă cu un deceniu în Babadag, deși este interzisă prin Ordinul 1.540 din 2007 al Ministerului Educației.

Așa că separarea elevilor în funcție de etnie se face neoficial. În cele două școli gimnaziale din Babadag - „Mircea cel Bătrân” și „Constantin Brâncoveanu” - există câte două clase pentru elevii de clasa a II-a, a III-a și a IV-a . Una cu elevi preponderent horahane, alta cu elevi din celelalte nații.

Trei sunt motivele care au dus la această separare a claselor:

1. „Am avut chiar familii de romi ortodocși care nu au vrut să-și dea copiii într-o clasă cu horahane”, ne poveștește un fost învățător de la „Mircea cel Bătrân”. De altfel, și reprezentanții horahane țin să se diferențieze de ceilalți romi. Ei se consideră turci, prin afiliere musulmană, și practică circumcizia, ritual specific acestei confesiuni.

2. Împărțirea claselor se face nu doar la cererea părinților, ci și din cauza vieții dezordonate a comunității romilor musulmani. „Își înscriu copiii la școală după 15 septembrie, când începe anul școlar. Atunci e normal să-i băgăm pe acești elevi într-o clasă și să fie, preponderent, colegi cu elevi din aceeași etnie”, ne asigură Dumitru Budea, directorul Școlii „Constantin Brâncoveanu”.

3. O altă cauză a separării claselor ține de particularitățile școlilor din Babadag. „Noi avem două clădiri, la distanță de câțiva kilometri una de alta. Una e mai aproape de cartierul Bendeac al romilor. Este normal ca aceștia să învețe mai aproape de casă”, ne mai precizează Budea.

Grafică: Monica Zanet


"Fratele meu, care este în clasa a III-a, învăța într-o clasă numai cu colegi romi. Așa mi-a spus. Ceilalți elevi, români și alți musulmani îi evită la școală. Dar nu doar separarea elevilor este o problemă. Uneori nu sunt primit nici în magazinele din afara cartierului Bendea, unde stăm noi, romii musulmani. În Babadag sunt practic două orașe, unul al nostru, altora al românilor, în care noi nu avem voie", ne spune Maxim (27 de ani). Astfel de opinii ale romilor musulmani sunt dintre cele ponderate. Majoritatea apelează la cunoscutele exagerări că primarul nu-i ajută cu bani, românii îi înfometează și vor să scape.

Cât de cosmopolit este Babadagul

Conform ultimului recensământ, din anul 2011, orășelele Babadag și Eforie sunt cele mai cosmopolite localități mici și medii din Dobrogea. Spre exemplu, în Babadag trăiesc români (6.260), romi (1.219), greci (5), tătari (9), lipoveni (31), maghiari (4), turci (395). Reprezentanții acestor popoare sunt adepți ai mai multor culte. Astfel: ortodocși (6.287), catolici (5), penticostali (6), baptiști (17), adventiști (11), rit vechi (12), mulsulmani (1.582). Restul locuitorilor din Babadag nu și-au declarat apartenența.


FOTO: ^ Clasele în care nu sunt elevi horahane au până la 20 de elevi



Ce spun românii, lipovenii și tătarii

Micuții romi musulmani din Babadag sunt ocoliți de mai toate familiile din oraș, indiferent de origine sau de cult. Motivele acestora sunt dintre cele mai curioase sau dintre cele mai serioase, deși multe dintre acestea li s-au aplicat și lor, în trecut.

FOTO: Fetele horahane merg la școală până în clasa a IV-a, unii băieți termină școala până în a VIII-a. Mai niciunul nu merge la liceu



ROMÂNII. Formează comunitatea cea mai numeroasă din Babadag. Reprezentanții lor nu cred că vecinii romi se mai pot schimba, având o latură predispusă spre o viață dezordonată.

„S-au implementat și proiecte europene, părinții au plecat la muncă în străinătate. S-au întors cu bani, și-au construit vile, dar ei tot la cerșit ies. Nu pot fi educați”, este de părere Dana (39 de ani).

TĂTARII. Yussim este la a doua generație a familiei sale, care s-a stabilit în Babadag la mijlocul secolului trecut. Recunoaște că nu ar dori ca fiica sa să meargă la școală printre elevi horahane. „Mi-aș face griji. Sincer! Romii au alte tradiții, alte reguli în viață. Ei se însoară la 12-14 ani, își fac familii. În plus, au o fire predispusă pentru o viață dezordonată, la limita legii. Nu cred că ar fi vreun părinte liniștit să știe că al său copil învață cu colegi ai căror părinți au comis fărădelegi”, ne spune acesta.

LIPOVENII. Reprezentanții lipovenilor- ruși susțin că nu ocolesc familiile rome, însă modul diferit de viață îi separă. „Nu avem valori comune. Ei sunt nomazi, noi suntem statornici. Ei cerșesc, noi murim de foame dacă nu avem nimic în frigider, decât să mergem să întindem mâna”, ne-a explicat un reprezentant al comunității.

Grupul horahane din Babadag “se individualizează chiar și față de ceilalți musulmani prin etnie, față de ceilalți romi prin religie obiceiuri, limbă, într-un cuvânt, prin modul de viață", spune Daniela Rusu-Mocănașu în lucrarea sa dedicată aceastei comunități.

Setul de întrebări

Locuitorii de alte nații din Babadag susțin că nu sunt xenofobi, iar în momentul când îi acuzi de așa ceva,  se apără cu un set de întrebări:

  • “Dumneavoastră v-ați da copilul la școală dacă ar învăța într-o clasă cu mulți elevi romi din familii dubioase?
  • Ați dori să aveți vecini romi care își aruncă excrementele în curtea ta pentru că nu au WC în vilă și nici nu au săpat unul turcesc?
  • Ați avea curaj să plecați la muncă și să lăsați copilul singur acasă când familia de romi de alături stă în fața casei, pentru că ei nu lucrează, și știe că acesta este singur?
  • Ați dori să vorbiți cu un rom din Babadag dacă la două cuvinte îți cere un ban și dacă îl refuzi ajung să fii înjurat?
  • Ați avea curaj să treceți cu soția pe lângă un grup de romi care nu se dau în lături de a trage de poșeta ei și de a te bate pe tine?”

“Doar persoanele care răspund sincer cu “da” la toate aceste întrebări au dreptul să spună despre noi că suntem xenofobi”, conchide Gabriela Ana (43 de ani), unul dintre locuitorii orășelului.

VIAȚA ÎN CARTIERUL BENDEA

Palate fără canalizare și fără autorizații

Mihai Surdu, cercetător la Roma Education Fund din Ungaria, consideră că separarea popoarelor de romi este ultima formă de segregare cu care se confruntă Bătrânul Continent.

Roma Education Fund a descoperit cazuri de segregare, asemănătoare cu cel de la Babadag, în Marea Britanie, Ungaria, Slovacia, Slovenia și Cehia.

Partea a doua (exclusiv online):

Părăsiţi de părinţi

Izolarea tinerilor romi musulmani este un fenomen cu atât mai alarmant, cu cât aceștia sunt părăsiți chiar și de propriii părinți. „Aleg să plece la muncă în Europa, în Portugalia și în Suedia, în special. Unii dintre ei își abandonează chiar nou-născuț i i pentru a pleca în străinătate”, ne spune Doina Fintina, reprezentanta unui ONG care se ocupă cu problema romilor musulmani, dar și consilier local în Babadag. Când se întorc acasă, părinții romi vin cu Mercedesuri și BMW-uri, iar cu restul economiilor își construiesc palate.

Etnicii romi musulamani locuiesc într-o zonă compactă, situată la periferia orașului - în cartierul Bendea -, și încă de la primele contacte cu orașul Babadag se poate sesiza contrastul dintre zona de rezidență a romilor musulmani și celelalte zone de rezidență ale locuitorilor orașului, dar de alte etnii.

O alternață de vile - cu cel puțin două nivele, unele terminate, altele în curs de finalizare -, cu case cu un singur nivel, marea majoritatea având un aspect sărăcăcios, iar în curte cărora aleargă copii desculți și chiar dezbrăcați, cum este cazul celor până în 3-5 ani.

Cele cinci clanuri

Pe teritoriul orașului Babadag, în recensămintele din 1930 și 1956, nu exista niciun rom.  În urma unei dispoziții din 1957 a statului român, s-a urmărit ca romi nomazi să fie sedentarizați. Printre aceste localități s-a numărat și Babadagul, romilor asigurânu-le un spațiu în nordul orașului, cartierul numit acum Bendea.

La început au fost cinci familii, aceste grupuri s-au transformat în timp în cinci clanuri care conduc acum această comunitate. Alături de acest grup etnic din Babadag, doar în Medgedia se mai întâlnește o comunitate de horahani pe teritoriul României.

REGULILE HORAHANE. Spălatul picioarelor

Unul dintre clanurile din Babadag este cel denumit Pomac. În aceeași curte, în trei case și o anexă pe post de bucătărie, locuiesc 48 de persoane, din care 40 sunt copii. Dintre adulți nu lucrează niciunul.

Deși au vile și mașini scumpe în curte viața acestor familii se desfășoară astfel:

  •  apa potabilă o iau de la un izvor situat în periferia orașului
  •  casele nu sunt racordate oficial la rețelele de electrificare
  •  nu primesc ajutoare sociale de la primărie pentru că reprezentanții comunității nu doresc să muncească în folosul comunității
  •  singura sursă de venit declarată era alocația copiilor, 80 de lei
  •  căsătoriilor lor sunt aranjate, uneorii copiii sunt promiși prin căsătorie altor familii încă înainte de a se naște. Conducătorii clanurilor preferă căsătoriile între veri primari, asta pentru a păstra averea în același clan.
  •  au câte patru neveste
  •  nora cea mai mică are cel mai greu trai, deoarece ea face toate treburile, iar seara, obosită cum este, le spală picioarele socrului, apoi soacrei, pe urmă ale soțului, continuând cu cele ale copiilor și în final cu ale sale.

Cum se stabilește prețul miresei

Specificul acestui grup etnic se sprijină însă pe una dintre tradițiile comunității, este vorba cea de aranjare a căsătoriilor a copiilor înainte de a împlini 14 ani, uneori chiar înainte de a se naște. Mai exact, tații de băieți caută să cumpere neveste odraslelor lor, soții alese din aceeași comunitate. Prețul acestora pleacă de la câteva sute de euro și ajunge până la 10.000-20.000 de euro, valoarea “achiziției” ține cont de următoarele calități, spune cercetătorul Daniela Rusu-Mocănașu.

  •  Aspectul miresei. În primul rând trebuie să fie frumoasă, dar mult mai important este să fie blondă. Cu cât fata este mai blondă cu atât prețul crește.
  • Constituția fizică. Respectiv, viitoarea nevastă trebuie să fie robustă. Așa se face că fetele care sunt mai grăsuțe sunt mai scumpe. Acestea sunt considerate că ar face mai ușor muncile casnice și ar da și mult mai mulți copii.
  • Aptitudinile practice. Prețul este mai mare, dacă fata, încă de la vârste de 10-12 ani, știe să facă mâncare și să facă toate activitățile ce țin de o casă: curățenie, spălat, văruit.

SOLUȚII

Ce se poate face

Pentru ca prăpastia dintre cele două comunități din Babadag - horahane și restul popoarelor – să nu se adâncească, autoritățile, dar și reprezentanții mai echilibrați din cele două grupări, caută soluții pentru eliminarea barierilor.

  • 1. Fără segregare școlară

Dumitru Budea, directorul Școlii “Constantin Brâncoveanu” ne asigură că se încearcă pe cât posibil să se evite segregarea în școala pe care o conduce în noul an școlar care începe în septembrie.“Spre exemplu, la clasa zero am făcut o singură grupă. S-au înscris zece romi, zece din alte nații, în special români. Noi nu discriminăm pe nimeni. Facem mereu tot posibilul pentru a-i ajuta pe romi”, susține acesta.

  • 2. Părinții romi vor fi obligați să-și vegheze copii

Adulții horahane care își lasă odraslele nesupravegheate când pleacă la cerșit sau la muncă în străinătate vor fi aduși în fața legii, riscând închisoarea. “Deja avem mai multe cazuri de acest gen, în care am făcut plângeri. Poate frica de închisoare îi va responsabiliza”, spune Doina Fintina.

  • 3. Diminuarea segregării teritoriale

Primarul orașului Babadag, Georgian Caraman, susține că locuitorii pot trăi împreună. În acest sens, reprezentanții comunității horahane, care se poartă civilizat, sunt încurajați să se mute în alte cartiere ale orășelului. “Avem mai multe cazuri de familii de romi care trăiesc printre români”, spune hotărât acesta.

  • 4. Eliminarea autoizolării

Cum atitudinea romilor musulmani de a se autoizola este o altă cauză a separării comunității din Babadag, fundațiile din domeniu fac eforturi pentru a împiedica acest comportament. “Multe familii de romi nici nu-și dau copiii la școală. Mulți spun că nu e nevoie de școală pentru modul lor de viață care se bazează pe cerșit, comerț cu fier vechi și alte acțiuni aflate la limita legii. Din acest motiv, încercăm mereu să convingem familiile de romi musulmani să-și dea copiii la școală”, ne mai spune Doina Fintini.

  • 5. Ajutor, dar doar pentru cei corecți

Comunitatea musulmană din România, și nu numai, face numeroase donații în bani, alimente și produse către moscheea din Babadag, una dintre cele mai vechi din Europa, datând din 1610. Aceste ajutoare sunt împărțite comunității de peste o mie de romi musulmani care în baza acestor ajutoare nu sunt interesați de muncă. Reprezentanții geamiei ne-a asigurat că deja au început să sprijine doar familiile care dovedesc că se pot integra în comunitate.

Dobrogea, răscrucea lumilor

Faptul că Dobrogea, spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră, și Babadagul au fost mereu o răscruce a civilizațiilor este atestat și în prezent. În Dobrogea, este amplasată o puternică bază NATO care are scopul de a interveni fie în cazul unor conflicte la granița dintre Rusia și UE, fie în Orientul Apropiat și Mijlociu. La Babadag se află un poligon militar, locul unde soldații trupelor nord-atlantice fac dese exerciții de tragere.






Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi