Ultima spovedanie a lui Sebastian Papaiani

Ultima spovedanie a lui Sebastian Papaiani

Îndrăgitul actor Sebastian Papaiani, alături de care generații întregi au crescut și au râs împreună, împlinește, pe 25 august, 80 de ani. În prezent, trece prin clipe grele. A suferit, pe 23 mai, un accident vascular cerebral, e imobilizat la pat, în spital, și are dificultăți de exprimare. Pe 1 februarie 2016, Evenimentul zilei a publicat ultimul interviu cu maestul Papaiani. A fost ca o spovedanie. Să ne rugăm să nu fie ultima!

Am petrecut cu Sebastian Papaiani cinci ceasuri, astă-iarnă, într-un restaurant indian de pe lângă blocul său. Un an am tot tras de el să ne întâlnim. Mereu se scuza că are nu-știu-ce de făcut, mult mai important ca un interviu. Ba că leagă via, ba că are spectacol, ba că e obosit. Până la urmă a venit. Afară era un polei sticlă. A căzut de trei ori, pe drumul de acasă până la locul întâlnirii, dar nu a vrut să vină cu bastonul, să nu râdă lumea de el. Şi n-a întârziat deloc. A băut, cot la cot cu mine, trei rânduri de whisky şi a mâncat o mâncare indiană aşa de iute de puteai chema pompierii de alături, din Dealul Spirii. După ce l-am intervievat, m-a luat el la întrebări. Că cine sunt, de unde vin, ce fac şi încotro mă îndrept. La sfârșit m-a întrebat, hâtru, ca Păcală: „Mă, băiatule, tu mi-ai luat interviu sau io ție?”.

Căpșună, Pompei, Ieremia, Gogu a lu’ Pupăză și Păcală

Cele mai dragi roluri, mi-a spus maestrul, i-au fost „Plutonierul Căpşună”, din seria „B.D.”- urilor, şi Ieremia, din „Toate pânzele sus!”. Niciodată n-a cerut un rol, dar a refuzat destule. „Am vrut să mă fac marinar, dar n-am putut, că m-a legat tata de pat”, râdea el. A ajuns, însă, cumva, să navigheze pe cea mai iubită corabie a românilor: Speranţa. A fost polițist, șofer, tehnician veterinar, gigolo, escroc și multe altele. Deşi nu a mai apărut în filme de lung metraj, şi azi îl opreşte lumea pe stradă şi îi spune ba Căpşună, ba Pompei, ba Ieremia, ba Gogu a lu’ Pupăză sau Păcală. Are poveşti cât pentru fiecare din cele 66 de filme în care a jucat. Şi aproape tot atâtea piese de teatru.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cinci ardei iuți la o ciorbă

Sebastian Papaiani este aproape octogenar, dar s-a comportat ca unul de 40 de ani. „Io mănânc cinci ardei iuți la o ciorbă și, dacă mă pun la chef, o sticlă de whisky e doar a mea. Numai că nu prea mai am cu cine să mă așez la masă...”, era trist maestrul. Colegii săi de generaţie s-au cam dus şi cei rămaşi nu mai fac faţă. A ajuns la vârsta senectuţii: 80 de ani. E mult, e puţin? Sebastian Papaiani se uita cu ciudă în paharul gol: „Dumnezeu ştie!”. Se tot freca pe genunchi. Îl dureau, de la căzături. „Noroc că ştiu să cad! Că am făcut şi cascadorie, în «Păcală»!”, brava marele actor.

FOTO: Sebastian Papaiani și Vasilica Tastaman, în filmul „Păcală”

L-am întrebat ce înseamnă pentru el, la vârsta sa, „Carpe diem”? A râs: „E așa de bine să stai… Să stai locului. Nu e bine să n-ai bani! Acum, ți-am făcut rabat că, de obicei, cer bani pentru interviuri!”.

Averea sa: un apartament și o mașină

Papaiani a fixat întâlnirea la un local indian, Taj, pe undeva pe lângă Mariott. Îi place mâncarea indiană sau e doar o nostalgie după Raj Kapoor? Se destinde: „Îmi place mâncarea indiană, că e iute! Ardeiul iute e o nebunie!”. În timp ce stăteam de vorbă a comandat două feluri de mâncărici cu miel la cuptor. Una din ele, cu sos Vindaloo, a fost o bombă! Cât despre starul indian, zicea că i-a plăcut pe atunci, dar că acum îl consideră naiv. „E superficial! Păi, indienii, când nu mai au ce spune, cântă și dansează!”. Dar el, marele Sebastian Papaiani, cu ce s-a ales după o viață? Marii actori americani, francezi, italieni sau englezi au vile, yachturi și limuzine. Actorul e resemnat: „Cu nimic! Un apartament și o mașină nu înseamnă nimic!”. Când am cerut nota, nu m-a lăsat să plătesc: „Las’ că data viitoare dau tot io!”. Abia aştept. Dumnezeu să aibe grijă de zilele dumneavoastră, maestre!

Telenovela, ultima speranță pentru marii actori

Florin Piersic tocmai ce împlinise 80 de ani. Geo Costiniu doar ce murise, de ciroză. Domnul Papaiani explica tragicul destin: „De şpriţ te apuci când eşti nemulţumit… El făcea figuraţie la Odeon!”. În 2014, Poșta Română i-a pus poza pe un timbru de un leu și șaizeci de bani. O fi ieftin, o fi scump? Maestrul a roșit: „Habar n-am! Lumea e drăguță... Mă iubește directoarea de la «Timbre»… Prețul? Sigur că e mic”. Nu îi place mai niciunul dintre tineri actori de astăzi? „Nu-i văd! Pe vremuri era altă metodă. Acum îţi faci meseria la TV prezentând glumiţe. Nu ştiu ce să zic... Nu prea i-am văzut jucând. Din păcate, televiziunile nu mai fac teatru...”. Acum, la modă sunt telenovelele. Cum i se par astfel de roluri? Mulți zic că sunt ușurele, dar banii sunt frumoși... Gheorghe Visu, Dinică, Maia Morgenstern şi Horaţiu Mălăele au roluri memorabile. Chiar şi el, în „Nimeni nu-i perfect” sau „Daria, iubirea mea”, „Numai iubirea” sau „Lacrimi de iubire”. Era nemulțumit: „Rolurile sunt superficiale. Nu rămâne nimeni cu ele. La mine au fost şi banii, şi dorul de teatru... E meseria mea, cum să câştig un ban, că am o pensie de 1.880 de lei!”, s-a îmbufnat marele nostru actor.

„Păcală n-are CNP! Păcală am fost eu?”

Care e rolul cu care a avut cel mai mare succes, în filme? Care i-a plăcut mai mult? Maestrul era sigur pe el: „De succes? Păcală! Da’ nu mi-a plăcut! Păcală n-are CNP! Ştie cineva cum arată? Păcală am fost eu!”. Acum, la vârsta înţelepciunii, simte el că a ratat un rol pe care ar fi vrut să-l joace? Papaiani şi-a strâns mâinile ca într-o menghină. „Eu n-am cerut niciodată, nici în teatru, nici în film, vreun rol! Eu nu știu să cer!”. Papaiani vorbeşte tare, cum obişnuiesc oamenii în vârstă. Recunoaşte, totuşi, că și-a dorit rolul lui Don Quijote. Interpretul lui Pompei, din „Toamna bobocilor”, filozofează: „Don Quijote e inteligența visătoare, pe când Sancho Panza e tâmpenia visătoare”.

Preferații săi: Alain Delon și Vasilica Tastaman

Dacă se năștea în America, ar mai fi fost actor, l-am întrebat? L-a tentat, vreodată, Hollywood-ul? „Cred că ăsta era destinul… De unde am plecat eu, nimeni nu mă credea, ba chiar râdeau! Tata voia să mă facă inginer auto. Ar fi fost bine...”, se distrează actorul. „Iar Hollywood, de aici? Păi, americanii l-au dat afară și pe Charlie Chaplin! Acum, însă, e altceva. Acolo fac meseria de distracție, se însoară, fac copii... Eu mi-am respectat meseria. Profesia asta nu se face doar pe scenă, ci și în afara ei!”. Ce actori și actrițe îi plac? Are preferințele sale: „Teatrul are o limbă a lui... La fel și filmul. Alain Delon mi-a plăcut când a debutat. Aveam încredere în el și în povestea vieții sale. N-a avut părinți și a crescut într-o casă de curve! De la noi, Calboreanu! Iar actrițe, Vasilica Tastaman și Myrna Loy!”