După un an în arena națională și internațională, fostul primar al unui oraș liniștit de provincie se adaptează mai greu exigențelor funcției de șef al statului

A trecut un an de când Alianța Creștin- Liberală l-a desemnat pe Klaus Iohannis, la acel moment primar al Sibiului, drept candidat la funcția de președinte al României. La acel moment, Iohannis se lăuda cu faptul că nu este conectat la mediul politic bucureștean. „Eu vin de la Sibiu, din administrația locală. Unii îmi spun că nu sunt parte a jocului politic de aici din București și nici nu doresc să fiu. Vă spun direct: vin din administrația locală spre Președinția României pentru a schimba regulile jocului politic”, declara, pe 11 august 2014, Iohannis.

FOTO: Președintele Klaus Iohannis a vizitat de mai multe ori SRI

Agendă externă încărcată

Actualul șef al statului și-a preluat rapid atribuțiile cel puțin într-un domeniu: politica externă. El a avut discuții cu președinții Franței, Poloniei, Austriei, Italiei, Portugaliei, cu cancelarul Germaniei, cu prim-ministrul Spaniei și cu cel al Marii Britanii. Iohannis a vizitat și Republica Moldova, Serbia, Croația, Polonia și Ucraina. Totuși, unul din principalele obiective pe care Iohannis și le-a stabilit, aderarea la spațiul Schengen, nu pare că va putea fi atins în acest an. Bugetul alocat deplasărilor externe a fost cheltuit în primele luni, iar guvernul l-a suplimentat cu peste 10 milioane de lei. Un alt succes a fost obținerea unui consens în ceea ce privește alocarea unui buget de 2% pentru Apărare, din 2017, sau pentru modificarea legii privind retenția datelor - o chestiune de siguranță națională. Șeful statului s-a înțeles cu ministerul de Externe în ceea ce privește nominalizarea unor ambasadori, după ce mult timp numirile au fost blocate. Printre viitori șefi de misiune: fostul șef al SRI, George Maior, care merge la Washington DC.

FOTO: În vizita oficială din Spania, ținutele lui Carmen Iohannis au generat numeroase comentarii

Gafe și lipsă de comunicare

Principalul reproș care i-a fost făcut lui Iohannis s-a referit la gafele de comunicare. Administrația Prezidențială a angajat-o pe Tatiana Niculescu Bran, în decembrie 2014, în funcția de consilier prezidențial pentru comunicare. În aprilie 2015, ea a demisionat după ce presa s-a amuzat relatând despre planurile ei de a schimba perdelele Palatului Cotroceni.

Tot în aprilie 2015, președintele Iohannis s-a fâstâcit și nu a știut ce să spună, când a fost întrebat de EVz în baza cărui articol din Constituție a organizat consultări cu partidele la Cotroceni. Șefului statului i s-a reproșat și preocuparea pentru confortul său personal: renovarea vilei în care va locui va costa circa 900.000 de euro. În plus, el a lăudat decizia Guvernului de a-i majora indemnizația cu 350%. A făcut istorie și momentul în care, la aterizarea pe aeroportul din Paris, Iohannis și-a trântit paltonul pe capota mașinii.

• OPINII

Barbu Mateescu: Au existat erori de protocol

Sociologul Barbu Mateescu(foto stanga) a afirmat, pentru EVZ, că președintele Iohannis și-a îndeplinit toate obiectivele, cu o singură excepție. „A realizat tot ce a vrut în anul acesta: șef la SRI, la SIE, a trecut Strategia de Securitate Națională, majoritatea parlamentară s-a schimbat în mare măsură, în afară de căderea lui Victor Ponta”, a arătat Mateescu. El a mai precizat că nu vede o diferență în stilul sau comunicarea lui Iohannis, spre diferență de anul trecut, precizând că anumite lucruri trebuie remediate. „Primele luni de mandat ale unui președinte sunt tratate cu o anumită lejeritate de către public, dar sunt unele aspecte care trebuie tratate cu mai multă atenție. De exemplu, au existat erori de protocol. În plus, președintele are putere prin influența pe care o exercită, aspect care ține de comunicare. Dacă aș fi în locul lui, aș lua primii 3-4 comunicatori ai țării, mai ales că nu este un foarte bun comunicator, cum era Băsescu, de exemplu”.

Bogdan Dospinescu: PNL și Iohannis nu au o agendă comună

Consultatul politic Bogdan Dospinescu(foto stanga) a afirmat că Iohannis a dovedit că este un președinte absent, în timp ce românii vor un președinte implicat. „Chiar dacă românii voiau un președinte care să fie diferit de Traian Băsescu, mai echidistant, neutru, ei vor totuși un președinte implicat, iar Iohannis este un președinte absent”, a spus el, pentru EVZ. Dospinescu a explicat faptul că președintele Iohannis nu a reușit să schimbe guvernul a fost un obiectiv dublu ratat: „Din perspectiva realității politice, pentru că a calculat greșit atunci când i-a cerut demisia premierului și nu se întrevede că PNL va intra la guvernare, dar și modul în care se raportează la PNL”. În context, Dospinescu a amintit că PNL și Iohannis nu au o agendă comună, liderii liberali nu se bucură de un nivel ridicat de încredere și aceștia au fost lăsați în offside în chestiunea Codului Fiscal de către șeful statului.