E vorba de Bogdan Donciu, fostul director general al ROMATSA

Agitația din ultimele zile în jurul dezincriminării abuzului în serviciu induce impresia că toată problema a apărut brusc în lumea justiției de la noi și că totul e rodul unui haos abia creat. Nu este adevărat și responsabilii din Justiție din ultimul an, din ambele Guverne, știau foarte bine care sunt efectele deciziei Curții Constitu ționale din iunie 2016, dar și ale pasivității Guvernului și Parlamentului. Mai mult, o sentință pronunțată la București în luna septembrie a anului trecut le atrăsese atenția că urmează un val de decizii care să constate dezincriminarea abuzului în serviciu, dacă acuzatul încalcă prevederi ale unor hotărâri de Guvern sau al oricărui alt gen de normă care nu necesită promulgare. Știau asta și le mai era clar un lucru: era prea târziu să mai rezolve ceva pentru dosarele cu condamnare sau aflate în cercetare. Legea cea mai favorabilă se aplica implacabil.

Istorie

Pe 15 iunie 2016, anul trecut, Curtea Constitu țională ho tăra că articolul 297 din Codul Penal, legat de abuzul în ser viciu, este consti tuțional în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestuia se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. La acea dată, Guvernul Cioloș abia emisese o OUG cu implicații în dreptul penal, pe 18 mai. Oricum, pe 22 iunie, Parlamentul decide ca, pe timpul vacanței de vară, să nu emită OUG pe Justiție, administrarea patrimoniului de stat și alte domenii cheie. La acea dată nu se cunoștea motivarea CCR pentru abuzul în serviciu, motivarea fiind publică abia pe 6 iulie. Chiar și așa, Guvernul nu a inițiat nici măcar un proiect de lege pe această temă, deși mai era aproape o lună până la dezincriminarea parțială.

Scurgându-se termenul de 45 de zile, după unii juriști – unii dintre ei chiar judecători, după cum se vede din sentințele date de magistrații de la Alba sau Cluj – abuzul în serviciu a devenit dezincriminat, cel puțin sub aspectul încălcării oricăror altor norme în afară de legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență.

Când au aflat

Decizia luată de Curtea de Apel Alba Iulia pe 9 februarie a.c. privind acuzația de abuz în serviciu adusă lui Dan Daniel pare să fi luat pe toată lumea prin surprindere. Poate pentru că e definitivă, fiind vorba de un personaj care la pronunțarea acestei sentințe era deja condamnat pentru această infracțiune, dar nu e prima decizie de acest fel. Pe 29 septembrie 2016, Judecătoria Sectorului 1 pronunță o hotărâre ce pare trasă la indigo. Procesul judecat era al fostului director al ROMATSA, Bogdan Donciu, acuzat de abuz în serviciu și fals. Potrivit comunicatelor Parchetului General din 26 august 2015, Donciu angajase la ROMATSA mai multe persoane din Ministerul Transporturilor, care fuseseră plătite, dar nu au venit la muncă. Prejudiciul calculat de procurorii Înaltei Curți, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, era de 669.596 lei.

Judecătoria l-a condamnat la un an cu suspendare pentru fals, dar, citând decizia CCR din 15 iunie 2016. Citez din minută: ” ... raportat la Decizia nr. 405 din 15.06.2016 a Curţii Constituţionale dispune achitarea inculpatului Donciu Bogdan pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave faptă prev. şi ped. de art. 25 C.pen. rap. la art. 2481 C.pen. din 1969 rap. la art. 248 C.pen. din 1969 (faptă din septembrie – octombrie 2010). În temeiul art. 396 alin. 5. C.pr.pen. rap la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. rap. la Decizia nr. 405 din 15.06.2016 a Curţii Constituţionale dispune achitarea inculpatului Donciu Bogdan pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave faptă prev. şi ped. de art. 25 C.pen. rap. la art. 2481 C.pen. din 1969 rap. la art. 248 C.pen. din 1969 (faptă din februarie 2011).”

La vremea respectivă nu a fost niciun scandal, niciun protest, am găsit doar o știre în ziarul Adevărul și apoi nimic. Asta deși e evident că importanța acestei hotărâri era cunoscută la toate nivelurile Justiției. Erau singurii abilitați să înțeleagă că, pe 29 septembrie 2016, se deschisese Cutia Pandorei.

Patru persoane achitate la Cluj pentru abuz în serviciu

Curtea de Apel Cluj a decis achitarea a patru persoane din conducerea Electrica Nord condamnate iniţial la închisoare pentru abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu. Achitarea vine ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale. Purtătorul de cuvânt al instituției susține că fapta respectivă nu mai este prevăzută de legea penală. „Curtea de Apel Cluj a decis luni achitarea mai multor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, decizia fiind dată în consens cu decizia Curţii Constituţionale a României care explicitează pentru constituţionalitate abuzul în serviciu. Fapta comisă în concret de cei judecaţi în acest dosar, nu în general, nu mai este prevăzută de legea penală, şi s-a reţinut că inculpaţii nu ar fi încălcat o obligaţie sau o îndatorire prevăzută nu de o lege sau OUG, ci de un act normativ inferior. Decizia CCR de anul trecut este obligatorie pentru instanţele de judecată. În momentul în care este sesizat un abuz în serviciu acesta trebuie să fie analizat în virtutea deciziei CCR”, a mai spus Lucian Marian. În dosarul respectiv e vorba de mai multe persoane din conducerea SC Electrica Transilvania Nord care au fost trimise în judecată de DNA, în 2009, pentru că ar fi cumpărat fără licitaţie produse electrice contrafăcute.

Fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean explică: Abuzul în serviciu a fost parţial dezincriminat

Judecătorul Augustin Zegrean (foto), fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României pune punctul pe i și explică încă o dată clar și răspicat de ce infracțiunea de abuz în serviciu a fost parțial dezincriminată. Fostul magistrat a declarat, într-un interviu pentru site-ul Timp online, că abuzul în serviciu a fost parţial dezincriminat: „Mi-e greu să înţeleg de unde provine această mirare că uite ce s-a întâmplat la Alba Iulia.

Dacă oamenii ar citi legile şi hotărârile Curţii Constituţionale, nu ar fi fost nicio surpriză că un judecător de la Alba Iulia a admis o contestaţie la executare pentru că, din câte am înţeles, omul acela a fost condamnat pentru abuz în serviciu şi ce s-a reţinut la el a fost că nu a respectat o Hotărâre de Guvern sau nişte norme de aplicare a unei Hotărâri de Guvern. Ori, Curtea Constituţională, prin decizia aceea din 15 iunie 2016 – nu mai eram preşedinte în ziua aceea – a spus că infracţiunea aceasta de abuz în serviciu se comite doar dacă prin fapta funcţionarului se încalcă o îndatorire prevăzută într-o ordonanţă, o ordonanţă de urgenţă sau într-o lege”, a explicat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale